Dezbatere Romania 2030: Educatie

 

Forumul „România Jună”

Raport

privind dezbaterile și concluziile din cadrul Grupului de Expertiză

Educație

GE EDU

 

Rezumatul și Concluziile GE EDU – Viziune pentru România viitoare (2030)

Probleme, soluții, măsuri. Responsabilitate

 

„Educația în România anilor 2030 este prioritatea asumată a societății în ansamblu (societatea civilă, mediul privat şi public), care constituie un sistem integrat(-iv), meritocratic, echitabil, dinamic şi generează continuu bunăstare şi coeziune prin încurajarea de valori, responsabilitate şi inovație.

Pe parcursul celor trei zile de dezbateri din cadrul Forumului „România Jună”, grupul „Educaţie” a reflectat asupra modalităților posibile și viabile de punere în practică a viziunii citate mai sus. În acest context,  GE EDU a formulat soluţii pe termen mediu și lung (2020-2030) și a ales să se concentreze pe acele soluții pe termen scurt (2011-2016) la a căror aplicare vor putea contribui de o manieră efectivă. Acestea se îndreaptă către promovarea unui sistem de educație integrat, care să cuprindă atât învățarea formală, cât și pe cea non-formală. În egală măsură, ele vizează susținerea sportului și a științelor ca părți esențiale din educația viitorilor adulți.

 

Grupul de expertiză în domeniul Educaţiei a avut în componenţă membri cu experienţă din ramuri diverse ale educaţiei din România. Pentru eficientizarea procesului de dezbatere şi valorificarea experienţei individuale a membrilor, s-a recurs la împărţirea în grupe care au analizat sectorul Educației pe cinci segmente specifice:

I. Impactul social al educaţiei (Sistem Integrat)

II. Sportul

III. Relaţia dintre educaţia formală – educaţia non-formală – formarea vocaţională (Formal & Non-formal & Vocaţional)

IV. Tehnologia

V. Managementul sistemului educațional

 

Propunerile fiecărui grup tematic au fost ulterior supuse dezbaterii colective în vederea obţinerii unui acord asupra concluziilor.

 

Secțiunea 1: Care sunt principalele probleme cu care se confruntă România actuală în domeniile prioritare?

Evaluarea contextului actual – probleme generale și specifice

           Sistemul de educaţie se confruntă cu un număr vast de probleme ce se răsfrâng asupra calităţii predării şi, ulterior, asupra muncii prestate de către absolvenţi. Printr-o trecere succintă în revistă a acestor probleme în funcţie de segmentele de analiză abordate în cadrul GE EDU, au fost aduse în prim plan o serie de obstacole.

I. Sistem Integrat

Şcoala oferă un nivel slab de educaţie din punct de vedere social (educaţie familială, lucru în echipă, abilităţi de cooperare, mentalitate socială, lipsa unui psiholog în fiecare unitate de învățământ etc.) şi de adaptare a procesului de predare la necesitățile elevilor şi la tipul lor de învățare. La acestea se adaugă o lipsă de vizibilitate a bunelor practici şi de satisfacție a apartenenței la comunitate. De asemenea, o altă carență majoră este cea de comunicare/interacțiune între mediul formal şi cel non-formal, care ar putea contribui la acoperirea necesităților sistemului educațional din România.

II. Sport

Educaţia în ansamblu se confruntă cu o slabă vizibilitate a sportului în agenda educaţională actuală, motivată şi de absența, la nivel social, a unei atitudini care să favorizeze practicarea sportului. Educația sportivă de masă existentă este mult prea rigidă şi nu aduce satisfacții reale celor care o urmează.

III. Formal & Non-formal & Vocaţional

În momentul de faţă între societate civilă, mediul privat şi sectorul public există o interfaţă disfuncţională, ceea ce a dus la un sistem neadaptat la vocaţia individului şi la nevoile pieţei. In societate, există un respect foarte scăzut față de meserii.

IV. Tehnologie

Sistemul educativ se confruntă cu o actualizare scăzută în educaţia orientată către tehnologie, întrucât nu dispune de capacităţile financiare de a ţine pasul cu mediul dinamic al tehnologiilor moderne şi, în acelaşi timp nu există un parteneriat public-privat care să susțină investiții financiare în cunoaștere.

V. Managementul sistemului

Dezbaterile au evidenţiat inechitatea în educaţie drept problema cea mai importantă a managementului de sistem, concretizată în diferenţa de calitate educațională între mediul rural si cel urban, în gestionarea deficitară a celei mai importante resurse – profesorul, dar și în slaba incluziune a grupurilor vulnerabile – rromi, copii cu nevoi speciale.

 

Secțiunea 2: Care sunt principalele soluții aplicabile pentru România actuală  în domeniile prioritare?

Subiectele puse în discuţie în cadrul GE EDU au avut un caracter complex, iar analiza lor presupune dezbateri îndelungate. Având în vedere durata scurtă a desfăşurării lucrărilor Forumului România Jună, membrii GE EDU au tratat exercițiul conturării de soluţii pe termen lung drept unul dintr-o perspectivă realistă. De asemenea, grupurile tematice de discuţii au preferat o focalizare pe aspectul practic al soluţiilor propuse, luând în considerare capacitatea individuală a fiecăruia în ceea ce privește punerea în aplicare a sugestiilor de îmbunătăţire imediată a sistemului de învăţământ.

I. Soluții pe termen mediu și lung (2020-2030)

1. Un sistem de învăţământ performant

Crearea unui sistem de învăţământ capabil să contribuie la asigurarea dezvoltării personale a elevilor în direcţia asumării responsabilităţii, autonomiei individuale şi compasiunii faţă de ceilalţi membri ai societăţii presupune un demers complex în care vor trebui să se implice activ actori din toate cele trei sectoare ale societății – sectorul public, cel privat și societatea civilă. Acest sistem va funcţiona prin colaborarea dinamică, deschisă şi inovativă între şcoală şi ceilalţi furnizori de educaţie, prin implicarea activă a părinţilor şi prin considerarea copiilor ca subiect al propriei educaţii.

2. Un impact mai mare al educației asupra elevilor și studenților

Creşterea impactului educaţiei asupra elevilor şi studenților se va putea face prin sprijinirea integrării educaţiei non-formale în sistemul de învăţământ şi prin deschiderea şcolii în direcţia dialogului permanent cu lumea economică. Parteneriatele public-privat şi implicarea mediului de afaceri în activitățile educaționale sunt două modalități viabile de dialog ce vor putea fi avute în vedere.

3. O capacitate instituțională îmbunătățită a structurilor de învățământ

Realizarea unei reforme adaptate, de jos în sus, în educație va impune, înainte de toate, creşterea capacităţii instituţionale ale organismelor publice din acest sector. Descentralizarea managementului şi a finanţării, dezvoltarea profesională şi personală a cadrelor didactice, dar şi implicarea părinților şi elevilor în procesul de educare sunt câteva dintre măsurile ce vor putea veni în sprijinul acestei soluții. De asemenea, un management eficient al curriculum-ului, asigurarea unui sistem al calităţii în sistemul de învăţământ sau  transparenţa şi participarea la procesul decizional a părților interesate sunt la fel de importante și de utile. Nu în ultimul rând, evaluarea şi meta-evaluarea sistemului prin comisii externe, independente de sistem va trebui să aibă un rol de seamă în construirea unei mai bune capacități instituționale a structurilor din învățământ.

 

Prioritatea II : Soluții pe termen scurt (2011-2016)

1. crearea unei federaţii a ONG-urilor implicate în educaţie și formare

2. înfiinţarea, în cadrul Ministerului Educaţiei, a unui centru de cooperare cu societatea civilă în sectorul educaţional

Scopul acestui centru este facilitarea implementării proiectelor cu scopuri educaţionale din mediul non-formal, privat şi nu numai. Acest centru va putea oferi asistenţă în rezolvarea problemelor pregnante ale sistemului prin, de pildă, stimularea inițiativelor și consiliere.

3. stimularea mişcării fizice ca activitate principală în mediul educaţional

Pentru aplicarea acestei soluții se vor putea organiza evenimente precum caravanele sportivilor de performanță în școli și licee.

4. educarea on-line sau „alfabetizarea media” a adulților, profesori și părinți cu privire la aspectele educaționale relevante pentru elevi (inclusiv activitatea sportivă)

5. promovarea științei în rândul elevilor și studenților

Această promovare va putea fi realizată prin organizarea de festivaluri naționale ale științelor și de târguri de inventică, invitarea cercetătorilor la orele de curs, activarea unor cafenele de știință și, pe termen lung, înființarea unui muzeu al științei.

Secțiunea 3: Cum vor putea fi aplicate soluțiile la problemele României actuale din fiecare domeniu prioritar?

Mecanisme de implementare a soluțiilor identificate

O observație importantă menționată pe parcursul dezbaterilor a fost aceea că soluţiile pe termen scurt, mediu şi lung pentru sistemul de învăţământ sunt recunoscute public, dar nu implementate. În acest context, GE EDU a preferat să se focalizeze pe detalierea implementării soluţiilor și măsurilor propuse pe termen scurt și mai cu seamă pe acelea ce le revin, ca responsabilitate asumată, membrilor GE EDU.

Măsuri aferente soluției înființării unei Federații a organizațiilor non-guvernamentale din educație (II.1)

II.1.1 studiu de fezabilitate în ceea ce privește crearea unei federații de organizații non-guvernamentale implicate în educație și formare

II.1.2 co-optarea de parteneri interesați în formarea Federației

Măsuri aferente înființării unui centru de cooperare cu societatea civilă, în cadrul Ministerului Educației (II.2)

II.2.1 activități de promovare a acestei propuneri

Măsuri aferente soluției stimulării mișcării fizice ca activitate principală în mediul educațional (II.3)

II.3.1 organizarea Caravanei Sportivilor la nivel național

II.3.2 activități de advocacy pe lângă autoritățile publice în sprijinul transformării orelor de educație fizică în cursuri atractive pentru elevi (și studenți)

Măsuri aferente educării on-line a adulților, profesori și părinți (II.4)

II.4.1 construirea de platforme online de colaborare dintre profesori și părinți

II.4.2 concursuri între licee care să aibă ca obiect și miză aceste platforme de colaborare

Măsuri aferente promovării științelor (II.5)

II.5.1 construirea unui program de implementare a conceptului de festival al științelor

II.5.1 stabilirea unei echipe de organizatori care să pună în practică acest concept.

 

Secțiunea 4: Care este responsabilitatea generației tinere în acest context?

Roluri asumate de grupurile de expertiză

Având în vedere experienţa individuală diferită în domeniul educaţiei, membrii GE EDU îşi asumă responsabilitatea de a se implica în proiecte şi programe ce urmăresc:

1. Transformarea educaţiei într-un sistem deschis tuturor persoanelor, indiferent de apartenenţa la orice grup sau zonă, adaptabil evoluţiei societăţii şi corelat cu toate domeniile societăţii;

2. Incurajarea sistemelor proprii de valori şi a responsabilităţii individuale;

3. Promovarea profesorului ca mentor şi model de viaţă în societate;

4. Formarea prin educaţie a unor persoane integre, responsabile, competente şi inovatoare;

5. Consilierea profesională şi şcolară cu suportul tehnic corespunzător;

6. Implicarea părinţilor în educaţia copilului;

7. Promovarea şi multiplicarea de bune practici;

8. Adaptarea educaţiei la ultimele inovaţii din domeniile: psihologie, tehnologie şi sport;

9. Incurajarea perfecţionării continue a cadrelor didactice.

You must be logged in to post a comment.