Dezbatere Romania 2030: Tehnologie si Antreprenoriat

 

Forumul „România Jună”

Raport privind Dezbaterile și Concluziile din cadrul

Grupului de Expertiză

Tehnologie și Antreprenoriat

GE TECH

Rezumatul și Concluziile GE TECH – Viziune pentru România viitoare (2030)

Probleme, soluții, măsuri și acțiuni asumate

„ În România anilor 2030, antreprenoriatul va reprezenta o opțiune profesională viabilă și accesibilă, sprijinită de un cadru tehnologic modern, de instituții publice, private și de educație care vor contribui la dezvoltarea unei culturi antreprenoriale naționale.”

Grupul „Tehnologie și Antreprenoriat” a identificat ca principală problemă în domeniul antreprenoriatului, tehnologiei și inventicii românești lipsa de educație antreprenorială și transmiterea dificilă de informație între diferitele grupuri de actori din aceste domenii. În acest context, discuțiile pe toate cele cinci dimensiuni esențiale ale tehnologiei si antreprenoriatului (educație, finanțe și investiții, legislație, tehnologie și politici publice) s-au axat pe identificarea soluțiilor care adresează această problemă informațională: promovarea antreprenoriatului în rândul publicului larg prin inițiative private și instituționale; educarea antreprenorului în ceea ce privește asumarea responsabilității individuale în procesul de lansare de afaceri; diminuarea distanței informaționale între antreprenori și investitori; standardizarea, simplificarea, și stabilizarea legislației aferente domeniului și informarea eficientă a publicului interesat despre cadrul legal disponibil. De asemenea, a fost discutată și promovarea la nivel social și politic a soluțiilor de dezvoltare a tehnologiei și antreprenoriatului. Aspirația care a structurat dezbaterile din cadrul GE TECH este cea potrivit căreia România anilor 2030 va fi cea în care antreprenoriatul va reprezenta o opțiune profesională viabilă și accesibilă, sprijinită de un cadru tehnologic modern, de instituții publice, private și de educație, care vor contribui la dezvoltarea unei culturi antreprenoriale naționale.

Secțiunea 1: Care sunt principalele probleme cu care se confruntă România actuală în domeniile prioritare?

Evaluarea contextului actual – probleme generale și specifice

            Grupul de expertiză „Tehnologie și Antreprenoriat” a identificat o serie de obstacole pe care le consideră de o importanță majoră în calea dezvoltării tehnologiei și antreprenoriatului în România actuală. GE TECH și-a structurat discuțiile pe următoarele dimensiuni principale:  educațional, financiar/de investiții, legislativ, tehnologic și de politici publice.

1. Nivelul educațional

În ceea ce privește palierul educațional, situația actuală a educației antreprenoriale în sistemul de învățământ romanesc are o serie de elemente specifice.

La nivel școlar, există câteva inițiative în acest sens, dar puține alternative. În ceea ce privește ciclurile primar și gimnazial, nu există o conștientizare a importanței educației antreprenoriale la clasele I-IV, iar pentru clasele V-VIII există câteva programe care pot fi implementate în școli prin Curriculumul la Decizia Școlii sau ca activități extracurriculare, dar nu fac parte din curricula de trunchi comun. În privința ciclului liceal, educația antreprenorială este materie de studiu obligatorie în clasa a X-a (respectiv a XII-a în licee tehnice) și este predată de profesorii de economie; există de asemenea două inițiative naționale recunoscute de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului care oferă tinerilor experiența de a conduce o companie pentru familiarizarea cu procesul de administrare a unei afaceri (Centrala Rețelei Firmelor De Exercițiu/Întreprinderilor Simulate din Romania), respectiv cu lansarea, atragerea de resurse și vânzarea unui produs/serviciu (Junior Achievement Romania: Compania).

În învățământul superior, educația antreprenorială apare în 3 forme distincte. Este vorba, mai întâi, de cursuri dedicate sau cursuri în care se predau materii conexe, în special management, folosind instrumente și metodologii relevante pentru formarea antreprenoriala a tinerilor (studii de caz, plan de afacere). Exemple, în acest sens, sunt oferite de Facultatea de Business (Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca), Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca), Facultatea de Comerț (Academia de Studii Economice București). în al doilea rând, există programele dedicate, care reunesc mai multe cursuri pentru formarea antreprenoriala a cursanților. Un exemplu este management antreprenorial, la Facultatea de Economie și Administrare a Afacerilor (Universitatea de Vest Timișoara). În al treilea rând, există facultăți dedicate. În momentul de față se găsește o singură facultate de profil în Romania, în cadrul Universității Politehnica București (Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria și Managementul Afacerilor). Cu toate acestea, amintim că în prezent nu există o centralizare a situației educației antreprenoriale în învățământul superior în Romania.

La nivelul formării adulților și al învățării continue, atenția asupra domeniului antreprenorial s-a îmbunătățit: în ultimii ani, numărul de oportunități au crescut, dar se resimte nevoia creșterii calității acestora; oportunitățile existente vizează atât partea teoretica (dominant, prin workshop-uri și programe de training), cât și partea de implementare (programe care oferă posibilitatea câștigării de consultanță și capital, având așadar educația ca obiectiv subordonat celui de lansare de noi afaceri).

În contextul prezentat mai sus, grupul de expertiză „Tehnologie și Antreprenoriat” a identificat și analizat o serie de obstacole de ordin structural, de tip psiho-social și de metodologie didactică.

  • 1.1 Obstacole structurale

1.1.1 expunerea scăzută a tinerilor la oportunități de educație antreprenorială

Soluție: Ministerul Educației ar trebui sa prioritizeze programe și acțiuni educationale în acest domeniu, cu posibilitatea introducerii unei discipline de trunchi comun pentru antreprenoriat la nivel de gimnaziu, la fel ca la liceu;

1.1.2 pregătirea insuficientă a majorității celor care predau antreprenoriatul, în special în ciclul liceal.

1.1.3 lipsa relațiilor intre studenți din facultăți diferite (interdisciplinaritate), necesare pentru a forma echipe cu abilități cât mai diversificate

1.1.4 universitățile nu dețin produse bazate pe cercetarea desfășurată în cadru intern, ca surse suplimentare de venit care sa asigure sustenabilitatea cercetării; de asemenea, invențiile românești, câștigătoare a multiple medalii, nu sunt transformate în produse/servicii care sa concureze pe piață datorită unor probleme de abordare, cat și a costurilor de startup mari.

  • 1.2 Obstacole de ordin psiho-social

La acest nivel, obstacolele în calea dezvoltării tehnologiei și antreprenoriatului din România au fost următoarele:

1.2.1 slaba înțelegere a ceea ce înseamnă riscul și expunerea la risc, cat și o toleranță scăzută la acesta;

1.2.2 atitudini și raportări greșite la problema obținerii de finanțare pentru lansarea afacerii, care generează o pasivitate crescută și prea puțină creativitate și entuziasm față de procesul de obținere a resurselor necesare unui startup

1.2.3 problema mentalităților extreme vizavi de antreprenoriat, care este considerat o opțiune pentru oameni cu resurse financiare mari, și uneori cu abordări ne-etice; cultul antreprenorului mic, care se lansează și crește prin soluții creative și practice este încă  slab răspândit, cu toate că devine din ce în ce mai popular datorita creșterii antreprenoriatului ca temă în ultimii 2-3 ani

1.2.4 preferința pentru cariera ca o opțiune mai sigură și mai confortabilă decât antreprenoriatul.

  • 1.3 Obstacole de metodologie didactică

La acest nivel, obstacolele în calea dezvoltării tehnologiei și antreprenoriatului din România sunt următoarele:

1.3.1 educatorii nu tratează partea practică, de implementare a unor proiecte, care presupune managementul resurselor și rezolvarea unor probleme reale; majoritatea  se rezumă la întocmirea unui plan de afaceri

1.3.2 concentrarea pe ideea de afacere în defavoarea modelului de afacere și a înțelegerii faptului ca execuția este cea care determină succesul sau eșecul unei idei de afaceri

1.3.3 metodologia de predare (atât la liceu cat și la facultate) este concentrată pe elaborarea planului de afaceri, nu pe pilotarea acestuia și pe activități cu caracter practic

1.3.4 prezența redusă a profesionalismului ca atitudine față de calitatea muncii; momentan, există un deficit general în sistemul de învățământ în ceea ce privește o educare, în cadrul tuturor disciplinelor, a acelor abilități și valori care sunt necesare pentru o mai buna calitate a rezultatelor tinerilor, atât în proiectele de educație antreprenorială, cat și în alte tipuri de activități

1.3.5 abordarea scăzută a temei antreprenoriatului social în unitățile de educație și formare profesională.

2. Nivelul financiar/ de investiții

În ceea ce privește acest palier, obstacolele identificate și analizate de GE TECH au fost următoarele:

  • 2.1 existența unor diferențe de perspectivă (“cultural gap”) între finanțator și antreprenor
  • 2.2 costul ridicat al capitalului financiar/investițional, compensat însă de costul mai redus al capitalului uman
  • 2.3 managementul slab al riscurilor la nivelul antreprenorilor
  • 2.4 slaba interconectare între finanțator, antreprenor și inventator
  • 2.5 absorbția redusă a fondurilor europene în domeniul tehnologiei și al antreprenoriatului
  • 2.6 finanțarea insuficientă – publică și privată – a cercetării, în special pe palierul de tehnologie; lipsa unui cadru coerent în ceea ce privește finanțarea privată a cercetării; monopolul universităților în privința parteneriatelor cu actori industriali în proiecte de cercetare
  • 2.7 slaba corelare a proiectelor de cercetare produse în universități cu necesitățile sociale și exigențele pieței

3. Nivelul legislativ

Obstacolele identificate la acest nivel au fost:

  • 3.1 slaba cunoaștere a diferențelor juridice dintre multiplii actori privați, de la startup-uri la multinaționale
  • 3.2 supra-reglementarea și instabilitatea legislativă în domeniul proprietății intelectuale
  • 3.3 lipsa unor reglementări în materie de fiscalitate; de pildă, acordurile între acționari nu sunt normate în legislația românească
  • 3.4 neclaritate și costuri ridicate în materie de brevetare a invențiilor, a produselor software etc.
  • 3.5 costuri mari de timp în ceea ce privește înregistrarea companiilor și demararea activității acestora
  • 3.6 corupția din sistemul competițional de proiecte finanțabile
  • 3.7 lipsa unei reglementări care să permită și să încurajeze studenții și tinerii să deruleze programe antreprenoriale și să vândă produse

4. Nivelul tehnologic

În momentul de față, cercetarea în zona tehnologică este afectată de subfinanțare prin raportare la cercetarea academică. În condițiile în care dezvoltarea tehnologiei poate reprezenta o modalitate de dezvoltare economică a României, găsirea unor soluții viabile pentru obstacolele identificate de grupul de expertiză „Tehnologie și Antreprenoriat” pe acest palier se impune cu necesitate.  Printre aceste obstacole, se numără:

  • 4.1 educația în materie de tehnologie nu este fundamentată pe curricule actualizate, care să pună accentul pe aplicabilitatea cunoașterii dobândite în acest domeniu
  • 4.2 de-profesionalizare în diversele sectoare tehnologice;
  • 4.3 reprezentativitatea redusă a produselor românești în materie de tehnologie
  • 4.4 lipsa finanțării pentru transfer tehnologic
  • 4.5 infrastructura deficitară
  • 4.6 slaba pregătire și motivare financiară a resurselor umane existente și emigrarea celor mai competenți dintre profesioniști
  • 4.7 slaba corelare între mediul economic autohton și progresul tehnologic

5. Nivelul politicilor publice

În materie de politici publice, cele mai stringente obstacole în calea dezvoltării tehnologiei și antreprenoriatului din România lui 2011 au fost următoarele:

  • 5.1 interconectarea informațională redusă dintre instituțiile publice (în ansamblul lor), care nu permite colaborarea lor transversală în condiții de eficiență
  • 5.2  cadru neprietenos de implementare a reglementărilor adoptate
  • 5.3 opacitatea procesului de elaborare a propunerilor de acte normative
  • 5.4 funcționarea nesatisfăcătoare a sistemului de consultare publică în privința propunerilor de inițiere/modificare de acte normative
  • 5.5 incoerență și instabilitate în materie de politici fiscale în general și pentru startup-uri în special
  • 5.6 suprapuneri și redundanțe în reglementările care se aplică în domeniul tehnologiei și al antreprenoriatului
  • 5.7 birocrație excesivă datorată incoerenței cadrului normativ ce se aplică în domeniul tehnologiei și al antreprenoriatului

 

Secțiunea 2: Care sunt principalele soluții și măsuri aplicabile pentru România actuală  în domeniile prioritare?

Ținând cont de cele prezentate în secțiunea anterioară, grupul de expertiză „Tehnologie și Antreprenoriat” a urmărit aceleași paliere de abordare în conturarea și structurarea soluțiilor pe termen mediu și lung. Astfel, au fost discutate soluții pentru următoarele segmente sau priorități:

I. Educație

II. Finanțe și Investiții

III. Legislație

IV. Tehnologie

V. Politici publice

Prioritatea I : Educație

1. Soluții și măsuri structurale

1.1 platformă de management al cunoașterii în antreprenoriat

Această platformă va oferi acces la informații actualizate, utile atât celor care doresc să se documenteze înainte de lansarea unei afaceri, cât și celor care caută oportunități de educație antreprenorială; un rol deosebit al acestei platforme ar fi centralizarea datelor despre educația antreprenorială la nivel național, pentru a identifica transparent, în timp real, nevoile și tendințele în acest domeniu.

1.2 cursuri interdisciplinare

În cadrul acestor cursuri, studenți din mai multe universități vor participa în echipe mixte la procesul de demarare a unui startup. Obiectivul pe termen lung este includerea acestui tip de curs în structura formală de cursuri a universităților și recunoașterea creditelor aferente, păstrând componenta practică și legătura cu mediul de business prin prezența unor antreprenori și profesioniști din domenii relevante.

1.3 programe de Training-of-Trainers (ToT)

Scopul acestui tip de măsură este o mai bună pregătire a celor care predau educație antreprenorială în ciclul preuniversitar.

1.4 acorduri transpartinice în domeniul educației

Obiectivul principal al măsurii de mai sus este integrarea antreprenoriatului intr-o strategie națională pe termen lung în domeniul educației.

2. Soluții și măsuri de ordin psiho-social

2.1 implicarea mediului de afaceri în educația antreprenorială

Această soluție se poate pune în practică în forma campaniilor (de conștientizare, de promovare etc.) și proiectelor dedicate educației de acest fel (pe termen scurt, mediu, lung), sau prin colaborări și parteneriate ale antreprenorilor cu organizațiile studențești.

2.2 promovarea antreprenoriatului în instituțiile de învățământ de la toate nivelurile, în mediul academic și în unitățile de (re)formare profesională

3. Soluții și măsuri de ordin metodologic

3.1 platformă de educație antreprenorială online

Această platformă va putea fi disponibilă la nivel național ca instrument de curs la distanță adresat în special tinerilor, la care vor avea contribui cadre universitare cu experiență în mediul de afaceri.

3.2 promovarea culturii antreprenoriale

Această soluție se va putea pune în practică prin organizarea de conferințe, proiecte și alte activități de popularizare a culturii antreprenoriale în scoli, licee și universități, cu sprijinul actorilor din mediul educațional, mediul de afaceri, asociațiile de antreprenori, de elevi, studenți și părinți etc.

3.3 generalizarea abordării de tip “job shadow day” pe lângă antreprenori pentru elevi și studenți

3.4 încurajarea creativității antreprenoriale la nivel gimnazial și liceal

Pentru punerea în aplicare a acestei soluții pot fi imaginate concursuri de proiecte antreprenoriale pentru elevii de gimnaziu și liceu, prin care participanții să poată elabora un proiect și să-l implementeze, cu posibilitatea de a câștiga finanțare pentru realizarea lui.

Prioritatea II : Finanțe și Investiții

1. Soluții și măsuri în domeniul Finanțelor

1.1 platformă de formare și informare pentru antreprenori cu privire la accesarea de capital privat

1.2 fond de capital public-privat

Acest fond presupune contribuția statului cu o parte a capitalului. Acest fond va fi dat spre administrare unui partener privat, cu condiția ca acel partener sa aibă aport propriu de capital.

1.3 îmbunătățirea ratei de absorbție a fondurilor europene

Aceasta este o soluție care va putea fi realizată prin măsuri de educare temeinică a antreprenorilor cu privire la modul de accesare și administrare a fondurilor primite prin programe ale Uniunii Europene și prin măsuri de simplificare a birocrației.

1.4 dezvoltarea de brevete cu ajutorul fondurilor europene

1.5 promovarea modelelor antreprenoriale de succes

2. Soluții și măsuri în domeniul Investițiilor

2.1 structuri de capital de risc (venture capital)

2.2 promovarea transformării antreprenorilor în investitori

Această măsură va putea fi pusă în practică prin platforme de comunicare online a antreprenorilor și investitorilor.

Prioritatea III : Legislație

1. Soluții și măsuri

1.1 modificarea cadrului normativ privind societățile comerciale (inclusiv a legii falimentului)

1.2 cadru normativ pentru startup-uri studențești și pentru tineri, care să încurajeze inițiativele antreprenoriale venite din partea acestui segment al populației

1.3 bază de date/platformă electronică integrată ce va cuprinde datele de la Oficiul Național al Registrului Comerțului și Oficiul de Stat pentru Investiții și Mărci

1.4 crearea unui instrument de monitorizare și evaluare din partea societății civile cu privire la finanțarea proiectelor din domeniul tehnologiei și antreprenoriatului

1.5 crearea unor birouri juridice în universitățile din România, după modelul legal offices din SUA.

Această măsură ar presupune, într-o primă etapă, vizite reciproce de studiu și transfer de cunoaștere/experiență în acest domeniu, puse în aplicare în cadrul unor parteneriate cu universități din SUA

1.6 instituirea unor puncte de informare în instituții precum Oficiul Național al Registrului Comerțului, dotate cu materiale informative relevante pentru posibilii și viitorii antreprenori

1.7 centre de consiliere juridică dedicate antreprenorilor

Prioritatea IV : Tehnologie

1. Soluții și măsuri

1.1 înființarea și dezvoltarea unui parc tehnologic

Obiectivul acestei măsuri este de a conecta studenții și tinerii economiști cu viziuni de afaceri cu inginerii și creatorii de soluții tehnice.

1.2 modele și studii de caz în domeniul energiilor regenerabile etc. pe platforme online

1.3 campanii de promovare: povești de succes în domeniul tehnologic; evenimente vitrină, festivaluri științifice și tehnologice etc.

Beneficiile unei astfel de abordare sunt multiple: motivarea generațiilor tinere în ceea ce privește alegerea unei cariere în tehnologie, conectarea cercetătorilor și întreprinzătorilor cu marele public, facilitarea interacțiunii dintre cercetători și întreprinzători, informarea publicului larg în privința inovațiilor tehnologice etc.

1.4 înființarea și dezvoltarea unui centru inspirat din modelul Exploratorium (San Francisco)

Prin realizarea acestei măsuri pe termen lung, elevii, studenții și tinerii interesați de inovațiile științifice le vor putea studia și vor putea interacționa cu specialiștii în materie.

1.5 adaptarea modelului elvețian de finanțare a cercetării în tehnologie

Potrivit modelului avut în vedere pentru aplicarea acestei măsuri pe termen mediu și lung, granturile pentru cercetare fundamentală vor trebui oferite în număr redus și pe baza unor criterii foarte selective. Granturile pentru proiecte cu aplicabilitate vor avea prioritate. Acestea trebuie să fie pe durate scurte (de la 1 până la 4 ani), cu un sistem de audit regulat, iar extinderile să fie posibile doar pe baza găsirii unor parteneri industrial dispuși să co-finanțeze.

1.6 crearea și dezvoltarea unor centre de transfer tehnologic

Această măsură pe termen mediu va urma modelele de succes din Suedia ( inițiative publice, cu co-finanțare privată, precum Robotdalen),  și Elveția (entități private non-profit, cu co-finanțare publică, precum Centre Suisse d’ Electronique et de Microtechnique).

1.7 programe de promovare a inițiativelor tinerilor profesioniști în materie de tehnologie

1.8 promovarea conceptului de „cluster” și a colaborării dintre cele existente și cele emergente

 

Prioritatea V : Politici publice

1. Soluții și măsuri

1.1 platformă de lobby în domeniul tehnologiei și antreprenoriatului

Prin dezvoltarea acestei platforme, vor fi vizate construirea unui centru de resurse care să contribuie atât la documentarea și construirea pozițiilor cu privire la inițiativele legislative, cât și la promovarea acestora. În egală măsură, această platformă va servi și la urmărirea modului de implementare a legilor aprobate, la semnalarea disfuncționalităților legate de acestea și la susținerea remedierii acestora.

1.2 program de lobby în sprijinul întreprinzătorilor

Acest program pe termen lung va include propuneri precum: instituirea de facilități pentru întreprinderi mici și mijlocii (cum sunt eliminarea unor taxe sau reducerile fiscale), achiziția pre-comercială (în conformitate cu legislația europeană), construirea unor acorduri transpartinice care să garanteze colaborarea partidelor în ceea ce privește diversele propuneri legislative și stabilitatea acestora în faza ulterioară intrării în vigoare a noilor legi (mai ales în materie fiscală).

1.3 interconectarea sistemelor informatice din administrația publică pe ansamblu și introducerea ghișeului unic

1.4 platformă de colaborare pentru antreprenori

Ea va conține resurse informaționale necesare inițierii și dezvoltării de afaceri.

1.5 agenție guvernamentală de analiză a competitivității economice

Această agenție a guvernului va pune la dispoziția companiilor studii de piață care să analizeze avantajele competitive ale țării noastre pe piața internațională.

1.6 promovarea de  exemple de bune practici internaţionale în domeniul parteneriatului public-privat

1.7 program de monitorizare a noutăților în materie de antreprenoriat

Acest program se va axa pe reperarea modelelor de succes, a soluțiilor fiscale emergente, a facilităților pentru antreprenori, a inițiativelor internaționale de antreprenoriat, dar și pe promovarea implementării acestor modele în România.

1.8 elaborarea și implementarea unei politici publice pentru educarea interdisciplinară a cadrelor didactice și universitare, inclusiv în domeniul antreprenoriatului, după modelul norvegian

1.8 promovarea aplicării unei politici tehnologice naționale, dublată de un acord transpartinic de dezvoltare strategică națională, după modelul finlandez

1.9 promovarea adoptării unei politici de comunicare a inovației în domeniul tehnologic și în cel al antreprenoriatului

Această politică va cuprinde campanii de informare, publicații specializate, evenimente expoziționale etc.

Au fost identificate și două idei proiecte cu aplicabilitate imediată, de a căror dezvoltare se va ocupa o parte din participanții la Forumul România Jună.

 

Secțiunea 3: Care este responsabilitatea generației tinere în acest context?

Roluri asumate de grupurile de expertiză

Membrii grupului de expertiză „Tehnologie si Antreprenoriat” au propus, dezvoltat, și demarat două proiecte de impact pe termen scurt, mediu și lung care încearcă să răspundă unor obstacole majore, recurente în domeniul antreprenorial. Primul proiect—în faza de lansare la momentul redactării Raportului—are o valoare inițială de 60.000 Euro și își propune plasarea a 1000 de antreprenori în săli de clasă până la finele anului 2012, cu impact preconizat asupra a 30.000 de elevi. Al doilea proiect—în faza de dezvoltare la momentul redactării Raportului— este o platformă informațională cu date standardizate pentru antreprenori, investitori și inventatorii romani.

Ambele proiecte sunt menite să contribuie la depășirea obstacolului principal identificat de GE TECH, și anume lipsa unei culturi naționale de antreprenoriat bine dezvoltate.  Aceste proiecte sunt rezultatul angajamentelor GE TECH pe trei direcții complementare:

a. participarea activă a antreprenorilor și investitorilor în procesul de formare a unei culturi antreprenoriale naționale

b. implementarea de proiecte antreprenoriale cu impact social care să reprezinte modele pentru tinerii antreprenori

c. colaborarea cu actorii instituționali atât pentru proiecte cu impact social cât și pentru transfer de expertiză.

Pe lângă proiectele demarate, GE TECH și-a propus continuarea discuțiilor începute în cadrul Forumului „Romania Jună” prin întâlniri individuale și participarea continuă în procesul de promovare a unei culturi antreprenoriale moderne, bazate pe o educație solidă și pe sprijinul informat al instituțiilor private, educaționale, și publice.

You must be logged in to post a comment.