Dezbatere Romania 2030: Identitate Nationala

Raport integral

Forumul „România Jună”

 

Raport

 

privind dezbaterile și concluziile din cadrul Grupului de Expertiză

 

Identitate Națională

 

GE RO

 

 

 

VIZIUNE PENTRU ROMÂNIA VIITOARE (2030)

 

OBSTACOLE. SOLUȚII. MĂSURI. RESPONSABILITATE

 

 

 

„Identitatea națională este acel loc geometric unde mai multe tradiții, sensibilități și curente de idei își dau întâlnire pentru realizarea binelui comun.”

 

„Identitatea unei națiuni poate fi fixată printr-o dublă acțiune: ancorarea într-o memorie istorică – trecutul – și  formularea unui proiect de societate – viitorul.”

 

 

 

România a trecut brusc de la îngheț – experiența traumatizantă a Comunismului – la caniculă – globalizare, de la închistare autarhică la deschiderea către influențele exterioare. Intensitatea acestei experiențe sociale și culturale se datorează vitezei cu care lumea, astăzi, se schimbă. Noi fenomene precum migrația sau revoluțiile tehnologice provoacă transformări masive în matricea identitară a fiecărei culturi. Societatea românească are dificultăți în a răspunde la întrebarea: cine suntem și ce ne ține împreună?

 

Participanții la Grupul „Identitate Națională” (GE RO) consideră că identitatea unei națiuni poate fi fixată printr-o dublă acțiune: ancorarea într-o memorie istorică (trecutul) și formularea unui proiect de societate (viitorul). Valorile unei națiuni sunt obiectivate printr-un document fondator: Constituția. Poporul român este depozitarul unei moșteniri specifice (pe plan spiritual și cultural), dar participă totodată la apărarea și construcția civilizației europene.

 

Identitatea națională este, așadar, acel loc geometric unde mai multe tradiții, sensibilități și curente de idei își dau întâlnire pentru realizarea binelui comun. Fără o raportare la acest bine comun, există riscul atât al derivei extremist-individualiste (care neagă valorile comunitare), cât și al regresiei spre colectivism (care neagă demnitatea persoanei).

 

Reflecția GE RO nu are ambiția unor formulări de tip academic. Mai degrabă, ne propunem să arătăm interesul unei tinere generații născută în România și educată parțial în Occident pentru o moștenire și pentru un proiect. Căutăm soluții pentru a face din identitatea națională o temă esențială în dezbaterea publică, respingând definitiv și fără echivoc orice excese ideologice. Vedem demersul nostru ca pe o invitație la o dezbatere în interiorul societății românești, dar și ca pe un început de dialog cu instituțiile statului.

 

 

 

OBSTACOLE PENTRU ROMÂNIA

 

Cadru General

 

Chestiunea identitară reflectă, pe fond, toate neajunsurile sferelor morale, culturale, sociale, politice și economice ale unei națiuni. Dacă avem în vedere ierarhia nevoilor umane și faptul că multe dintre acestea nu sunt satisfăcute (economice și de securitate – individuală, familială, comunitară, națională), ne putem explica de ce nevoia de respect și simțul identitar al populației rămân în plan secund și putem înțelege din ce rațiuni identitatea dispare din preocuparea cotidiană a cetățeanului.

 

Educația deficitară are un impact (negativ) direct asupra conștiinței de sine. Educația nu se reduce doar la sistemul organizat de stat, ci include, în chip decisiv, valorile predate în familie și în societate. România trece printr-o criză a valorilor: un fenomen îngrijorător îl reprezintă promovarea agresivă și vocală a pseudo-modelelor.

 

Realitățile globalizării conțin, întotdeauna, oportunități și riscuri. Milioane de români au avut în ultimii douăzeci de ani șansa de a studia sau de a munci în țări occidentale cu mare putere economică, politică sau militară. Totodată, „migrația creierelor” a sărăcit resursa umană din România, periclitând calitatea serviciilor din importante domenii precum educația, sănătatea, administrația, meșteșugurile etc.

 

România trece printr-o iarnă demografică: prognoze validate de Academia Română înfățișează un scenariu sumbru, cu o țară locuită de o populație îmbătrânită. Pe lângă asumarea trecutului (ca rădăcină istorică a oricărei identități naționale), este nevoie de o asumare a unui proiect de societate pentru următoarele decenii.

 

Datoriile externe sunt un factor de risc pentru o națiune. Actuala criză financiară globală a arătat cât de gravă poate fi acțiunea unui stat de a se îndatora pe seama cetățenilor și, mai cu seamă, pe cheltuiala viitoarelor generații. Identitatea națională presupune, așadar, nu doar grija față de trecut, ci și solidaritatea cu cei care se vor naște mâine. Datoriile financiare acumulate excesiv de statele naționale împovărează viața unui popor obișnuit, de altfel, să trăiască la limita subzistenței materiale. Visteria unei națiuni este o expresie materială a suveranității. Credem că, în situații explozive pe plan global, fenomenul acumulării de datorii (justificat de toate partidele politice prin presiunile sociale ale momentului) poate interfera cu imperativul siguranței naționale.

 

Cadru specific

 

În urma dezbaterilor, Grupul „Identitate Națională” (GE RO) a decis să se concentreze asupra următorului set de tematici: limba română, conștiința istorică, familia, tradițiile, obiceiurile, simbolurile, credința și morala. Un subiect discutat a fost și importanța diasporei, tratat aparte în cadrul dezbaterilor grupului.

 

 

 

I. Limba română

 

Limba reprezintă ADN-ul oricărei culturi. Element fundamental al identității naționale, limba română este mediul prin care conștiința unui popor se exprimă. Limba este depozitarul viu al memoriei, influențând modul de a fi și de a gândi al oricărei persoane. Limba este agent de coagulare pentru românii din afara granițelor, dar și un pilon de rezistență spirituală în fața exceselor comunicării tehnice, depersonalizate, pe care societatea de consum o încurajează.

 

În prezent, limba română suferă o serie de mutații puternice. Mutilată de propaganda oficială de stat sub dictatura comunistă (producătoare a unei limbi de lemn), limba română este acum coruptă din rațiuni care țin de ignoranță, mimetism și nepăsare. Utilizarea inadecvată a limbii naționale în spațiul public legitimează proliferarea non-valorilor. Obstacolele remarcate de GE RO în acest context sunt:

 

•           Vulgaritatea

 

•           Analfabetismul funcțional

 

•           Insuficienta promovare – prin instituțiile culturale precum cinematografia, teatre și școli – a marilor creatori de limbă română.

 

 

 

II. Conștiința istorică 

 

„Istoria este cea dintâi carte a unei nații. Într-însa ea își vede trecutul, prezentul și viitorul” (Nicolae Bălcescu). Spațiul public din România e marcat de o anume carență în raportarea la trecutul recent sau îndepărtat. Instituții vii și efervescente în alte țări, cum sunt muzeele sau casele memoriale, nu se bucură la noi de aceeași preocupare și apreciere. Obstacolele identificate în acest context sunt:

 

 

 

•           Lipsa unui cadru legislativ care să încurajeze mecenatul cultural activ;

 

•           Absența unui sistem complex și activ de parteneriate între școli și institute culturale, muzee, case memoriale, biblioteci;

 

•           Carențe în predarea și promovarea disciplinei școlare „Istorie”, ținând cont de stilul de comunicare și interesele noilor generații;

 

•           Ignorarea potențialului inspirațional și motivațional al istoriei românilor, prezentată în context european;

 

•           Memoria istorică fracturată: perioada comunistă este insuficient prezentată și explicată tinerelor generații, deși ea a lovit profund structurile intime ale identității naționale;

 

•           Reinterpretarea și denaturarea istoriei: ideologiile timpului prezent pervertesc adesea accesul la trecut. Național-comunismul a golit de semnificație și valoare mulți protagoniști ai istoriei românilor.

 

 

 

III. Familia

 

Familia tradițională este fundamentul societății – matricea unde sunt deprinse principalele valori ale fiecărei persoane. O viață de familie sănătoasă educă sentimentul carității și al comuniunii. Apărarea familiei este o garanție a respectului pentru cel mai fragil sau vulnerabil (copiii, mamele însărcinate sau bătrânii aflați la vârste înaintate). Decența și civilitatea unei societăți sunt reflectate de grija acordată familiei. Obstacolul identificat de GE RO în cadrul acestui pilon este: iarna demografică.

 

 

 

IV. Tradițiile, obiceiurile, simbolurile

 

Tradițiile sau obiceiurile populare și simbolurile naționale sunt alți vectori importanți ai identității naționale. Antropologi de marcă au văzut în obiceiurile populare tipare comportamentale consonante cu natura și sărbătorile calendaristice. Ele îmbogățesc, așadar, viața comunitară și tezaurul spiritual al unei națiuni. Obstacolele specifice identificate sunt:

 

•           Promovarea insuficientă a tradițiilor, obiceiurilor și simbolurilor naționale

 

•           Pervertirea tradițiilor autentice prin kitsch popularizat la ore de maximă audiență

 

•           lipsa unei centralizări a informațiilor despre evenimente și festivaluri culturale, meșteșugari și etnografi veritabili.

 

 

 

V. Morala și credința religioasă

 

Românii se declară într-o copleșitoare majoritate creștini. Credința este, așadar, unul dintre reperele fundamentale care ne ajută să răspundem la întrebarea: cine suntem? Membri marcanți ai elitei politice și culturale românești și-au mărturisit, de-a lungul secolelor, apartenența la tradiția creștină. În mod precumpănitor, Biserica Ortodoxă a șlefuit sensibilitatea religioasă și aspirațiile spirituale profunde ale românilor de pretutindeni, așa cum alte biserici sau confesiuni au contribuit la moralitatea, decența și integritatea spațiului public. Luând în considerare contribuția istorică și prezentă a creștinismului la patrimoniul cultural și spiritual al României, GE RO crede că statul român datorează instituțiilor religioase respectul și protecția, în spiritul toleranței și al bunei înțelegeri.

 

Credința contribuie în mod esențial la etica muncii, spiritul antreprenorial, coeziunea familiei și a comunității locale. Aceasta promovează integritatea persoanei și menține solidaritatea între generații. Mai mult, ea este un puternic sprijin al românilor din diaspora, alături de limbă. Câteva obstacole specifice identificate de GE RO sunt:

 

 

 

•           Erodarea rolului Bisericii în societate

 

•           Agresivitatea unei părți a mass-media în raport cu instituțiile religioase

 

•           Riscul clivajului între cler și societate

 

•           Decuplarea ritualismului religios de la angajamentul etic individual

 

•           Iresponsabilitatea/Deresponsabilizarea civică

 

•           Precaritatea respectului de sine

 

•           Consumismul.

 

 

 

VI. Diaspora

 

Diaspora este o parte importantă a națiunii române, însă adesea ignorată de instituțiile statului. Obstacolele specifice identificate pe acest subiect au fost:

 

•           Lipsa unei strategii de valorificare a diasporei – pierdere pe termen lung

 

•           Lipsa de respect a instituțiilor statului față de cetățenii din diaspora (prin limitarea unor drepturi constituționale: dreptul de vot etc.)

 

•           Comunicare deficitară cu țara – pierderea contactului cu spiritul și valorile naționale.

 

 

 

SOLUŢII PENTRU ROMÂNIA

 

 

 

Prioritatea I: Limba română 

 

GE RO propune suprataxarea emisiunilor TV în care sunt difuzate materiale audio-vizuale indecente. Acest lucru se poate face prin înăsprirea legislației audiovizualului, cât și prin impunerea de contravenții fiscale mai ferme, în cadrul existent.

 

GE RO propune, în egală măsură, stimularea interesului pentru lectură prin emisiuni TV care să încurajeze consumul de carte, prin concursuri de educație și cultură generală. GE RO pledează pentru susținerea și promovarea autorilor români de valoare, clasici și contemporani, printr-o colaborare aprofundată între televiziunea națională și centrele de cercetare ale Academiei Române și ale Universităților prestigioase din România.

 

Toate acestea vor contribui la reducerea ratei analfabetismului funcțional.

 

 

 

Prioritatea II: Conștiința istorică

 

Conștiința istorică nu este doar un exercițiu intelectual, se naște din sentimentul gratitudinii și datoriei față de înaintași. Sprijinirea parteneriatelor între școli și institute culturale, muzee, televiziuni, biblioteci, va putea contribui la îmbunătățirea cunoașterii istoriei locale sau naționale. De asemenea, marcarea cu plăcuțe în limbi de circulație a tuturor monumentelor sau a caselor memoriale relevante din marile orașe ar facilita întâlnirea dintre vizitatorii străini și localnici.

 

În școli, este imperativă adaptarea metodelor de predare a istoriei la stilul de viață și la interesele noilor generații. Folosirea mijloacelor electronice poate fi un factor catalizator.

 

Istoria nu este doar o disciplină arhivistică, ci are un real potențial motivațional și inspirațional. Într-un prezent sufocat de anti-modele, trecutul poate furniza repere de integritate etică și curaj spiritual. În același timp, GE pledează pentru asumarea lucidă a erorilor politice ale conducătorilor din trecut (care leagă istoria României de tragedii universale precum Holocaustul sau Gulagul).

 

Memoria recentă a României va putea scoate la iveală modele de rezistență morală și intelectuală în fața tiraniei comuniste. Insistența asupra culpelor individuale nu trebuie să ne distragă de la exercițiul admirației față de cei care, uneori cu prețul vieții, au apărat idealul libertății, al demnității și al curăției morale. Asumarea istoriei comunismului va implica și referințe generoase la Basarabia și Bucovina de Nord.

 

 

 

Prioritatea III: Familia

 

Recunoașterea fenomenului de iarnă demografică este o sarcină dificilă pentru orice stat.

 

Credem că în școli trebuie disociată educația sexuală de invitația la promiscuitate.

 

Credem, de asemenea, că este oportun ca Ministerul Educației să limiteze drastic accesul la site-uri pornografice în rețelele de calculatoare ale școlilor gimnaziale și liceale. De asemenea, școlile trebuie să fie deschise campaniilor organizațiilor de tipul Pro-Vita, care explică gravitatea morală și implicațiile emoțional-fiziologice ale întreruperilor de sarcină, tot mai banalizate în ultimii ani.

 

Violența domestică este, adeseori, cauza divorțului timpuriu în familie, ca și lipsa de sprijin a societății și a statului pentru familiile cu mai mulți copii.

 

Obținerea de facilități fiscale pentru copii trebuie să se facă în directă relație cu școlarizarea instituționalizată.

 

 

 

Prioritatea IV: Tradițiile, obiceiurile, simbolurile

 

Promovarea activă și constantă a obiceiurilor, tradițiilor și simbolurilor naționale, soluție pe termen mediu, plecând de la consultarea cu meșteșugari și etnografi veritabili, poate reduce fenomenele de kitsch popular care au inundat România ultimelor decenii.

 

În acest context, Ministerul Culturii ar putea pune la dispoziție, într-un format electronic accesibil, o bază de date centralizată privind informațiile despre evenimente și festivaluri folclorice, târguri și piețe, meșteșugari autentici și comerțul cu artefacte țărănești etc.

 

Prioritatea V: Morala și credința religioasă

 

Există multe modalități pentru justificarea rolului pozitiv al religiei creștine pentru societatea românească. Contribuțiile sale de-a lungul istoriei sunt vizibile în patrimoniul artistic și arhitectural.

 

Creștinismul încurajează o conștiință a responsabilității individuale și face apel la maturitate: „drepturile sunt direct proporționale cu obligațiile”. O atare axiomă poate schimba atitudinea individuală sau colectivă față de muncă, respectul pentru semeni, angajamentele contractuale, etc. Finanțarea de către statul român a unor inițiative filantropice se va putea face în condiții de maximă transparență financiară. De asemenea, susținem o lege a mecenatului care să încurajeze implicarea hotărâtă a mediului privat în acțiunea de sprijinire a valorilor creștine. Orice asumare a identității religioase se va face în spirit de respect și toleranță față de minoritățile religioase.

 

 

 

Prioritatea VI: Diaspora

 

Socotim urgentă valorificarea capitalului uman, economic și cultural al diasporei. „Reîntoarcerea creierelor” reprezintă un posibil program economic și social prin care fiecare beneficiar al educației de înalt nivel occidental să poată primi facilități fiscale după întoarcerea în țară pe o perioadă determinată.

 

Îmbunătățirea comunicării cu țara și păstrarea contactului cu spiritul și valorile naționale va depinde și de procesul de unificare a diasporei în câțiva poli de acțiune și comunicare.

 

Sprijinim ideea multiplicării centrelor culturale românești în orice ţară unde prezenţa etnicilor români depăşeşte cifra de 10.000 de locuitori.

 

 

 

 

 

MECANISME DE IMPLEMENTARE A SOLUȚIILOR 

 

Prioritatea 0: Cunoaște România

 

CONSTRUIREA UNUI PORTAL EDUCAȚIONAL ON-LINE CUNOAȘTE ROMÂNIA©

 

Pornind de la rolul din ce în ce mai însemnat pe care internetul îl joacă în viața omului contemporan și îndeosebi în cea a elevilor și a studenților, propunem construirea portalului educațional on-line Cunoaște România©.

 

Cunoaște România© se dorește a fi o platformă națională care să facă accesibil elevilor și studenților tezaurul cultural, spiritual și spațial al poporului român adaptat, din punct de vedere pedagogic, la fiecare categorie de vârstă.

 

Secțiunile portalului vor fi:

 

•           Limba și literatura română va centraliza resursele esențiale de limbă și literatură română, adaptate pentru fiecare vârstă școlară, ușor de accesat și ușor navigabil

 

•           Etnografie și folclor va conține documente în format video, audio și scris, care vor descrie principalele tradiții și obiceiuri ale poporului român, detalii despre portul specific fiecărei zone, instrumentele muzicale specifice etc.; baze de date cu specialiști etnografi și meșteșugari autentici

 

•           Geografie va prezenta natura României (Parcurile naționale și naturale, rezervațiile, peșterile etc.) și principalele atracții turistice, conținând o evidență la zi a stării acestor obiective turistice

 

•           Patrimoniu va conține o bază de date constant actualizată cu muzeele, monumentele, siturile arheologice și istorice din România, subliniind particularitățile acestora inclusiv pe cea legată de patrimoniul arhitectonic. Aici, pentru fiecare loc de memorie istorică se vor prezenta materiale grafice care să re-creeze atmosfera de epocă

 

•           Tradiții religioase va conține tradițiile și textele fundamentale pe care fiecare cult reprezentativ din România va fi invitat să le prezinte.

 

În ceea ce privește realizarea efectivă a acestui portal, vor fi cooptate Academia Română, universitățile, institutele naționale de cercetare, precum și alte persoane interesate care pot aduce o contribuție reală în realizarea acestuia.

 

Materialele educaționale conținute de acest portal vor fi accesibile, în mod gratuit, tuturor unităților de învățământ, putând fi folosite în procesul de învățământ.

 

Cunoaște România© trebuie să îndeplinească atât un rol de informare, cât și de educare, devenind și o platformă de promovare a României și a valorilor naționale în lume (prin traducerea diferitelor secțiuni în limbi de circulație internațională).

 

Prin mecanisme legale (ordine ministeriale, promovări de hotărâri de guvern), Ministerul Educației va contribui la succesul promovării acestui portal. Pentru acest scop, va fi binevenită  cooptarea tuturor actorilor din presa națională și locală.

 

Instituțiile care vor fi abilitate să gireze și să promoveze acest proiect vor fi Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, împreună cu Ministerul Culturii și Patrimoniului Național şi Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, alături de organizații ale societății civile.

 

 

Prioritatea I: Limba română

 

COMBATEREA VULGARITĂȚII

 

•           Întărirea rolului CNA în ceea ce privește vulgaritatea – Propunerea unui articol de lege în legislația audiovizualului cu următorul text: „difuzarea materialelor cu caracter pornografic prin orice mijloc de difuzare public și privat va fi sancționată”

 

•           Suprataxarea programelor care proferează obscenități – Propunem ca în cadrul Codului fiscal să fie prevăzut un regim fiscal mai aspru către televiziuni care găzduiesc emisiuni cu mesaje vătămătoare pentru minori.

 

STIMULAREA INTERESULUI PENTRU LECTURĂ & REDUCEREA ANALFABETIS­MULUI FUNCȚIONAL

 

•           Emisiuni TV de limbă și cultură românească în intervalul orar 18.00 00.00 pe postul național de televiziune

 

•           Campanie anuală de promovare a limbii române prin mijloacele mass-media. În acest sens, susținem proiectul de lege pentru adoptarea zilei de 31 august ca Ziua Limbii Române

 

•           Crearea de cluburi de lectură în școli și stimularea participării elevilor prin recompense atractive (fonduri publice și private) pentru categoriile de vârstă din care fac parte (puncte în plus la notele de la cursuri, motivarea absențelor, excursii, bilete la teatru/spectacole etc.)

 

•           Eliminarea TVA-ului pentru industria cărții

 

•           Caravane de lectură la sate, după modele din alte țări (Norvegia, Statele Unite etc.)

 

•           Proiect audio al Ministerului Educației cu povești pentru copii „Ascultă o carte”. Ţintă: grădinițe și școli primare

 

•           Biblioteci și rețele de librării românești pentru diaspora, după modelul celei existente deja la Torino

 

•           Încurajarea târgurilor de carte care oferă reduceri de prețuri și extinderea lor la nivelul celor mai importante reședințe de județ.

 

SUSȚINEREA ȘI PROMOVAREA AUTORILOR ROMÂNI DE VALOARE, CLASICI ȘI CONTEMPORANI

 

•           Simplificarea accesului la Fondul Național de Carte

 

•           Încurajarea publicării clasicilor români prin serii de tipul „Opere Fundamentale”.

 

 

 

Prioritatea II: Conștiința istorică

 

VALORIFICAREA POTENȚIALULUI INSPIRAȚIONAL ȘI MOTIVAȚIONAL AL ISTORIEI NAȚIONALE

 

•           Informarea / Instruirea cadrelor didactice în această direcție

 

•           Realizarea de filme artistice și documentare construite în jurul figurilor centrale ale celor mai importante personalități istorice românești.

 

PROMOVAREA ISTORIEI NAȚIONALE – PARTENERIATE

 

•           Proiecție de filme cu specific istoric în grădinile de vară și parcurile orașelor

 

•           Caravana „Filmul la sate” organizată de Consiliile Județene

 

•           Concurs de scenarii – filme documentare despre specificul local al celor mai frumoase zone din România

 

•           Vizite, spectacole, piese de teatru

 

•           Organizarea de întâlniri în școli cu specialiști în domeniu: istorici, arheologi, muzeologi etc.

 

ADAPTAREA MODALITĂȚILOR DE PREDARE ȘI DE PROMOVARE A ISTORIEI LA STILUL DE VIAȚĂ ȘI INTERESELE NOILOR GENERAȚII

 

•           Excursii și drumeții în scopuri pedagogice

 

•           Software și jocuri educaționale pentru copii (Dacii și romanii, Moldovenii și turcii; Războiul de Independență, Primul Război Mondial, Al Doilea Război Mondial) – jocuri de strategie, enciclopedie istorică din perspectivă românească, recreație.

 

ASUMAREA ISTORIEI RECENTE

 

•           Predarea istoriei recente în licee

 

•           Muzeul Dictaturii Comuniste în principalele orașe din țară.

 

 

 

Prioritatea III: Familia

 

COMBATEREA IERNII DEMOGRAFICE

 

•           Campanii în școli și în media pentru promovarea modelului familiei tradiționale, pentru promovarea bucuriei și responsabilității pe care le aduce cu sine creșterea copiilor

 

•           Disocierea educației sexuale de invitația la promiscuitate

 

•           Deschiderea unităților de învățământ către organizațiile de tipul Pro-Vita, care explică gravitatea morală și implicațiile emoțional-fiziologice ale întreruperilor de sarcină

 

•           Descurajarea întreruperilor de sarcină prin crearea de centre de consiliere pre-avort în clinici – facilitând punerea la dispoziția mamei a ecografiei fătului, dar și contactul rapid cu familiile care își doresc adopția de copii, după modelul adoptat în mai multe țări occidentale, precum Statele Unite

 

•           Construirea de centre „Mama și copilul” pentru tinerele cu sarcină la o vârstă precoce; implicarea organizațiilor pro-vita în acțiunea de creștere a copiilor nedoriți în centre – un exemplu de succes în acest sens este Asociația „Pro-Vita pentru născuți și nenăscuți” de la Valea Plopului

 

•           Introducerea conceptului de mame responsabile (astfel, subvențiile de la stat vor depinde de angajamentul pe care familia și-l ia pentru a crește copiii mici; facilități pentru familiile cu peste doi copii și în care ambii părinți lucrează: angajarea unei bone care să ajute mama care are serviciu în creșterea copiilor mici (activități la grădiniță/creșă, cumpărături, curățenie etc.); acest sistem ar veni, practic, în continuarea concediului maternal; el este implementat în Franța și la noi la sate pentru îngrijirea bătrânilor

 

•           Programe de consiliere a viitorilor părinți.

 

 

 

Prioritatea IV: Tradițiile, obiceiurile, simbolurile

 

SIMBOLURILE NAȚIONALE

 

•           Prezența simbolurilor naționale în spațiile publice

 

•           Prezența simbolurilor în instituțiile publice, intonarea imnului în cadrul evenimentelor publice (la începutul fiecărei săptămâni pe parcursul anului școlar, evenimente sportive etc.), asocierea steagului național cu tinerele valori promovate pe platformele on-line.

 

CUNOAȘTEREA TRADIȚIILOR ȘI OBICEIURILOR AUTENTICE

 

•           Introducerea orelor de etnografie ca discipline opționale în programa școlară începând cu clasele primare

 

•           Invitarea periodică la orele de istorie a unor specialiști care să le vorbească elevilor despre obiceiuri, tradiții și diferite evenimente istorice legate de tema respectivă

 

•           Introducerea studiului tradițiilor gastronomice în liceele vocaționale

 

•           Tabere de creație și de studiu pe marginea folclorului din diferite zone istorico-geografice

 

•           Realizarea unor parteneriate active între școli/licee și Palatele Copiilor, unde elevii pot învăța dansuri și meșteșuguri tradiționale

 

•           Reabilitarea fanfarei orășenești și a concertelor în aer liber

 

•           Extinderea evenimentului „Noaptea muzeelor” în întreaga țară și creșterea periodicității sale

 

 

 

Prioritatea V: Morala și credința religioasă

 

ÎMBUNĂTĂȚIREA MODULUI ÎN CARE SE PREDĂ RELIGIA ÎN ȘCOLI

 

•           Revizuirea programei acestei materii. Mutarea accentului de pe teologia înaltă spre aspectele morale, culturale, spirituale și istorice ale vieții religioase: cum anume interiorizarea credinței religioase facilitează dezvoltarea personală și profesională, construirea unor relații profunde și statornice cu semenii, expresivitatea, etica muncii sau respectul pentru mediu

 

•           Sporirea exigenței în procesul de selecție a cadrelor didactice. Principiul de bază este ca profesorul care predă religia să aibă un mod de viață în conformitate cu materia predată. În plus, este necesară o perioadă de ucenicie pe lângă profesori experimentați. Profesorii care predau religia trebuie să aibă o cunoaștere rezonabilă a contextului istoric și cultural specific României.

 

RESPONSABILIZAREA CIVICĂ

 

•           Acțiuni de voluntariat în varii domenii: ecologice (curățenia școlii, parcului etc.), sociale (dus de mâncare la oameni bătrâni etc.).

 

REDOBÂNDIREA RESPECTULUI DE SINE

 

•           Promovarea valorilor, atât istorice, cât și contemporane (întâlniri la școală cu oameni de succes).

 

COMBATEREA CONSUMISMULUI

 

•           Comunicarea cauzelor și efectelor consumismului asupra cetățeanului român și asupra moralei

 

•           Campanii de educare a tinerilor asupra consumismului.

 

 

 

Prioritatea VI: Diaspora

 

•           Cartografierea demografică a comunităților din străinătate

 

•           Programe academice pentru profesorii de origine română și pentru cei străini interesați de România– invitarea lor să predea un semestru/cursuri și în România

 

•           Crearea de posibilități prin care diaspora să ajute România

 

•           Înființarea unor biblioteci românești/rețele de librării în diaspora

 

•           Crearea unei rețele de distribuție a cărților românești (în special pentru copii, astfel încât ei să aibă acces la poveștile tradiționale și simbolurile naționale)

 

•           Distribuirea de cărți pentru copii, gratuite, către minoritățile românești din Ungaria, Ucraina, Serbia și Bulgaria

 

•           Crearea unor programe de turism pentru elevi diaspora – România.

 

 

 

RESPONSABILITATEA GENERAŢIEI TINERE

 

În cadrul dezbaterilor din cea de-a treia zi a Forumului „România Jună”, Grupul de Expertiză Identitate Națională a identificat o serie de acțiuni specifice care vor putea fi derulate de membrii Grupului și de alte părți și care sunt menite să vină în sprijinul soluțiilor la problemele identificate de-a lungul dezbaterilor.

 

Promovarea acestei Sinteze în spațiul public

 

În ceea ce privește punerea în aplicare a acestei prime acțiuni specifice, au fost agreate câteva etape: prezentarea documentului în cadrul unei conferințe de presă, transmiterea lui către principalele partide politice și ONG-uri cu obiect de activitate tematica dezbătută de GE RO, inițierea unui dialog cu instituțiile statului direct implicate în domeniile pentru care Grupul nostru a propus măsuri specifice. În egală măsură, au fost delimitate roluri și responsabilități pentru participanții la punerea în aplicare a acțiunii specifice: purtător de cuvânt și persoane responsabile cu documentarea riguroasă a măsurilor propuse de GE RO. Termenul estimat pentru realizarea acestei acțiuni specifice este: 03/2012.

 

Promovarea proiectului Cunoaște România©

 

Etapele agreate pentru punerea în aplicare a celei de-a doua acțiuni specifice: întocmirea documentației inițiale (necesitatea, impactul și infrastructura proiectului), identificarea fondurilor europene care ar putea fi atrase pentru finanțarea acestui proiect, întocmirea unui calendar de realizare a acestui proiect (de la versiuni minimale, care să folosească resursele deja existente, până la versiunea maximală) întâlnirea cu reprezentanții instituțiilor statului direct interesate de acest proiect, găsirea unui antreprenor (cu ajutorul colegilor din grupul „Tehnologie și Antreprenoriat”) care să-și asume gestionarea acestui proiect. În egală măsură, au fost delimitate roluri și responsabilități pentru participanții la punerea în aplicare a acțiunii specifice: expert tehnic, purtător de cuvânt și persoane responsabile cu strângerea materialelor necesare. Termenul estimat pentru realizarea acestei acțiuni specifice este: 10/2013.

 

Promovarea proiectului „Software și jocuri educaționale pentru copii”

 

În ce privește punerea în aplicare a acestei acțiuni, GE RO va întocmi documentația de bază și va expune proiectul (jocurile educaționale: Dacii și romanii, Moldovenii și turcii; Războiul de Independență, Primul Război Mondial, Al Doilea Război Mondial etc.) reprezentanților Ministerului Educației în vederea colaborării pentru identificarea surselor de finanțare. Termenul estimat pentru realizarea acestei acțiuni specifice este: 10/2012.

 

Inițierea de propuneri legislative pentru măsurile specifice identificate de GE RO

 

Au fost agreate următoarele etape: prezentarea unor propuneri legislative instituțiilor de resort (Ministerele Culturii și Patrimoniului, Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Departamentul Românilor de Pretutindeni), promovarea acestor propuneri în cadrul instituțiilor din care membrii GE RO fac parte și în fața aleșilor locali. Termenul estimat pentru realizarea acestei acțiuni specifice este: 10/2014.

 

 

 

În încheiere…

 

Transmitem generațiilor tinere următoarele recomandări:

 

•           Cunoașterea cât mai temeinică a originilor și a propriilor moșteniri culturale pentru a putea aduce contribuții specifice la patrimoniului universal

 

•           Reflectarea la binele comun și la responsabilitatea pe care o presupune apartenența la comunitate

 

•           Participarea activă în spațiul public

 

•           Urmărirea unor obiective realiste, care să fie transpuse în propuneri și proiecte concrete de dezvoltare pe termen mediu și lung, adresate autorităților și instituțiilor publice

 

•           Valorizarea următoarelor principii: respectul de sine, munca, libertatea, cumpătarea și demnitatea.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

You must be logged in to post a comment.