Cultura

„Pe de o parte avem luciditatea aceasta latină, cum nu o au slavii, dar avem pe de altă parte un sentiment al tainei, cum nu-l au nici francezii, nici spaniolii sau italienii. Şi la germani şi la englezi limba latină se folosea, dar nu a înfiinţat limba vorbită.[…] Aici era normal să fie un popor unic, un popor de legătură între Orient şi Occident; noi unim luciditatea latină şi sentimentul de taină al Răsăritului. […] Trebuie să recultivăm portul românesc, doina românească. Trebuie să ne apropiem de spiritualitatea neamului nostru.”

Convorbire cu părintele Dumitru Stăniloaie

„Poziţia geografică a ţării noastre a determinat, de-a lungul vremii, consolidarea esenţei specificului naţional. Ecuaţia culturii implică o serie întreagă de factori, de la artă la gastronomie sau sport.[…] Cultura răspunde existenţei umane întru mister şi revelare, iar civilizaţia răspunde existenţei întru autoconservare şi securitate. Între ele se cască deci o deosebire profundă de natură ontologică”, spunea Lucian Blaga. […] Cultura şi civilizaţia românească pendulează între cea occidentală şi cea răsăriteană şi se detaşează net printr-un puternic filon de identitate naţională. Spontani, plini de umor, uneori resemnaţi în faţa desfăşurării evenimentelor ne detaşăm printr-o remarcabilă atitudine de supravieţuitori. […] Arta românească emană un caracter eclectic, armonizând curente de largă circulaţie şi adaptându-le la specificul naţional. La început au fost iconarii, apoi oamenii au circulat, au interacţionat cu şcolile de artă de anvergură, influenţă simţită în pictură, sculptură, muzică, teatru şi dans”.

Marilena Vanu, „România Liberă” din 1 decembrie 2010

 

  1. Care are trebui sa fie sensul culturii româneşti: tradiţionalist (si care ar fi acela?) sau deschis valorilor globalizante?

  2. Este necesară o redefinire a valorilor social-culturale româneşti sau doar o împrospătare a acestora printr-o deschidere mai mare faţă de tânăra generaţie?

  3. Ce defineşte spiritul creator românesc?

  4. Cultura românească tradiţionalistă poate constitui un liant al culturii române în universalism?

  5. Forma este lipsită de fond?

    AGENDA

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    VIZIUNE GENERALĂ

     

     

     

     

     

     

    12 august

    EVALUARE

    – Unde suntem?

    12:00 – 13:00

    Introduceri / prezentări

    15:00 – 18:00

    Dezbateri

    (3 sesiuni de cca. 1h)

    1. Cultura românească, de la tradiție la modernitate – scurt istoric; posibile abordări prospective

    Moderator: Acad. Eugen SIMION

    1. Caracteristici culturale la români – scurt istoric şi posibile abordări prospective

    Moderator: prof. dr. Doina RUŞTI

                       

    1. Național și universal în cultura română – scurt istoric şi posibile abordări prospective

    -principalele probleme/obstacole cu care se confruntă România în acest domeniu

    Moderator: prof. univ George IVAŞCU

              

     

     

     

     

     

    13 august

    ANALIZĂ PROSPECTIVĂ

    – Unde dorim să ajungem? / Unde putem ajunge?

    (prima parte a zilei)

    POSIBILE SOLUŢII

    (cea de-a doua parte a zilei)

     

     

    9:00 – 11:00

    Dezbatere / concluzii prima zi

    15:00-17:00

    Dezbateri

    (2 sesiuni de cca. 1h)

    1. O nouă viziune pentru Cultura românească

     Moderator:designer Radu VIŞAN

    1. Perspective și posibilități

    Moderator: designer Radu VIŞAN

                       

    17:00-19:00

    Dezbateri

    (2 sesiuni de cca. 1h)

    1. Eclectismul culturii romaneşti. Unde se regăseşte cultura românească între Orient sau Occident ?

    Moderator: Prof. Univ. Vintilă MIHĂILESCU

    1. Responsabilitatea socială în promovarea culturii și a valorilor autentice

    Moderator: cineast Francisc MRAZ – “Globalizare, egalizarea și diminuarea esteticului în fotografie”

     

    14 august

    POSIBILE CĂI DE URMAT

    9:00 – 11:00

    Concluzii / dezbatere deschisă „România încotro?”

    (trasarea a 3 viziuni principale)

                                  

     

     

     

     

     

     

     

     

     

    ABORDARE

     

    Posibilă metodologie

     Analiză prospectivă asupra direcțiilor de dezvoltare a Culturii în România

     

    Termen lung („Strategic”)

    Termen mediu („Tactic”)

    Termen scurt („Operativ”)

    Teme de discuții

    Analiza STEEPER

    1. Social – piaţa muncii
    2. Technical – infrastructură şi logistică
    3. Economic – buget şi finanţare
    4. Environmental
    5. Political – cadru juridic
    6. Ethical – responsabilitate
    7. Resources

    Prezentări

    /Intervenții

    Fiecare dintre acestea va urmări aceeași structură:a. alegerea 1-2 aspecte principale din domeniile de mai susb. argumentarea alegeriic. propunerea unor soluții (realiste) pe termen lungd. evaluarea fezabilității lor (FOCUS GRUP / SWOT)

    Discuții

    Acestea vor fi purtate (pe cât posibil) în jurul prezentărilor/intervențiilor pentru a menține coerența evenimentului și pentru a trasa un rezultat clar al dezbaterilor.

    Concluzii

    VIZIUNE STRATEGICĂ

    şi

    CĂI DE URMAT

    Un document succint cu următoarea structură:ANALIZA SWOTSOLUŢII ŞI CĂI DE URMAT

    (termen lung / termen mediu / termen scurt)

     

     


     

Moderatori

  • George Ivașcu, absolvent al Academiei de Teatru și Film București promoția 1993 în clasa Gelu Colceag, fiind în prezent conferențiar universitar doctor la U.N.A.T.C București și la Universitatea de Litere ”Lucian Blaga” din Sibiu. Doctoratul și l-a ales în domeniul Artele Spectacolului: ”Logica absurdului în arta spectacolului din secolul -XX-”. Pe lângă numeroase roluri în teatru, filme de scurt-metraj, tv și teatru radiofonic, George Ivașcu a publicat ”Logica Absurdului”, Editura U.N.A.T.C PRESS și articole în Revista Atelier a U.N.A.T.C I.L Caragiale București. În activitatea sa pedagogică se numără cursurile ţinute la Catedra UNESCO, Ateliere de Creaţie în Sinaia, Constanţa, Buşteni, Costineşti, Arcuş și cursurile ţinute la Academia de Teatru din Beckesceba, Universitatea de Teatru şi Film Budapesta şi Academia de Teatru Novi-Sad. Înființează Teatrul Metropolis din București, al cărui director este,  acesta fiind primul teatru de proiecte apărut în România după 1989.  În privința funcției lui, George Ivașcu ”se consideră mai degrabă un actor care are grijă de un teatru, decât un director”.
  • Doina Rusti este una dintre cele mai cunoscute scriitoare contemporane. Romanul Fantoma din moara (Polirom, 2008) a fost nominalizat la patru premii importante şi distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România. A mai publicat romanele Omuleţul roşu (2004), Zogru (Polirom, 2006), Lizoanca la 11 ani (2009), Patru bărbaţi plus Auelius (2011), precum şi un puzzle narativ – Cămaşa în carouri şi alte 10 întâmplări din Bucureşti (Polirom, 2010). Unele dintre scrierile sale au fost traduse sau sunt în curs de traducere în bulgară, franceză, spaniolă, italiană, engleză şi maghiară. Printre distincţiile care i s-au acordat, se numără Premiul Uniunii Scriitorilor pentru proză/2008, Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti/2006, Premiul revistei Convorbiri literare/2006, Medalia de Aur a Schitului Darvari pentru merite literare/2008. Profesor universitar la o facultate de film, doctor în teoria simbolurilor şi scenarist, Doina Ruşti trăieşte în Bucureşti.

  • Ioan Eugen Simion este critic și istoric literar, editor, eseist, profesor universitar român, membru al Academiei Române și președinte al acestui for din 1998 până în aprilie 2006. Este absolvent al Facultății de Litere a Universității din București, doctor în științe filologice cu teza Eugen Lovinescu, scepticul mântuit. Din 2006 este numit director general al Institutului de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București. Are numeroase volume publicate și cărți traduse. Primește titlul Doctor Honoris Causa al universităților din Iași, Galați, Târgoviște și Arad. Printre distincții se număra Premiul Uniunii Scriitorilor care i-a fost acordat de cinci ori și premiul Academiei Române.
  • Vintila Mihailescu este un psihosociolog și antropolog cultural român. Absolvent al Facultății de Psihologie al Universității Bucuresti (1974), a fost cercetător în psihologie al Institutului de Geriatrie (1974-78), iar între 1979-91 a fost cercetător al Centrului de Antropologie pe lângă Academia Română. A avut mai multe burse de studii la Mission du Patrimoine Ethnologique. A fost profesor invitat la universități din Franța (Lyon, Paul Valery Montpellier, Provence), Elveția (Neuchatel), Germania (Humboldt), Ungaria (Pecs), Canada (U.Q.A.M.) etc. Este specializat în etnopsihologie, identitate și etnicitate, studiul comunităților.Este autorul cărții „Fascinația diferenței”, apărută în 1999, prin care încearcă sa explice în mod corect domeniul antropologiei din prisma experienței personale și a diferitelor accepțiuni. Din 1998 scrie și publicistică, având cronică permanentă la săptămânalul cultural Dilema Veche. Din februarie 2005 este director la Muzeul Țăranului Român. În anul 2006 a fost decorat de Președintele României pentru serviciile aduse culturii române.

Experti

  • Alexandra Emilia Bucur face parte din echipa de voluntari a unei organizații studențesti, fiind Coordonatorul departamentului Cultural. Între 2009- 2010 a luat parte la diferite proiecte internaționale pentru tineri în România și în Europa, iar în septembrie 2009 a participat la European Poetry Slam Contest, Berlin. A activat timp de patru ani în cadrul unei trupe de teatru amatori alături de care a jucat în spectacole de teatru şi de lectură în diverse locații din București. Pasiunea pentru literatura, și în special pentru poezie, i-a adus numeroase premii la Concursurile și Festivalurile Naționale și Internaționale ( locul 1 la Concursul Naţional de poezie în Limba franceză „Echos Francophones”, 2008; Premiul de Încurajare la Naji Naaman’s Literary Prizes 2009, Liban; Marele Premiu al Festivalului « Lili » organizat de Fundaţia Culturală Bucureşti 2000, Asociaţia Scriitorilor Bucureşti şi Centrul Cultural Ogrezeni, 2009;premiul 2 la Concursul de eseuri ”Dacă eu aş fi Pământul” organizat de Ambasada Canadei şi Fundaţia “Masca”, 2000; Premiul 1 la Festivalul Internaţional „Lucian Blaga”, 2011, etc) . Realizările de suflet în acest domeniu sunt apariția în Antologia „Premiile Lili” – Tritonic, 2010 și invitația de a participa la realizarea unui amplu poem dedicat Zilei Copilului publicat pe site-ul poezie.ro.

  • Delia-Vasilica Crăciun s-a născut pe meleaguri brâncuşiene. Deţine: o Diplomă de Licenţă şi o Diplomă de Master în Arta Muzicală-Vioară de la Academia de Muzică „Gh. Dima”, Cluj-Napoca; o Diplomă de Licenţă în Finanţe şi Bănci şi o Diplomă de Master în Finanţe Corporative-Asigurări de la Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor. A participat la masterclass-uri şi festivaluri internaţionale în ţară şi în străinătate, studiind cu maeştri, precum: Sherban Lupu (S.U.A), Vasile Beluska (S.U.A), Sakari Tepponen (Finlanda), Ulrike Danhofer (Viena), Stefan Metz  (Olanda), Sandor Devich (Ungaria); Helmuth Rilling (Germania), Sabin Pautza (S.U.A), Kathy Romey (S.U.A). A publicat articole în revista Academiei de Muzică „Gh. Dima” şi a predat ca Asistent universitar la Universitatea „Babeş-Bolyai”, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor. Are ca obiectiv promovarea creaţiei enesciene şi a valorilor culturale româneşti în ţară şi peste hotare, pornind de la gândirea brâncuşiană că atunci „când o societate nu mai cunoaşte, sau amestecă binele cu răul, ea se află deja pe povârnişul pierzaniei”.

  • Nona Beicu a absolvit Facultatea de Comunicare și Relații Publice – SNSPA cu lucrarea de licență pe tema “Cafenelele muzeale și rolul lor în muzeologia românească” (cercetare publicată în Revista națională a muzeelor), iar acum, în cadrul programului de masterat “Spectacol, multimedia, societate” (Centrul de Excelență în Studiul Imaginii), lucrează la o cercetare despre festivalurile culturale românești și rolul acestora în crearea identității naționale. Participă la numeroase conferințe și evenimente dedicate domeniului cultural, printre care se numără conferința “A Three Piece Puzzle: The Relationship between Culture, International Relations and Globalization” organizată de Institutul de Diplomație Culturală din Berlin și evenimentul “The 5th Young Cultural Policy Researchers Forum”, organizat de European network on Cultural Management and Cultural Policy education, la Helsinki. Ocupă funcția de Specialist în Relații Publice la revista de arhitectură “Zeppelin” și este la curent cu tot ceea ce se întâmplă în domeniul cultural din țară și din străinătate”

  • Numele meu este Ciucă Georgeta-Alexandra. M-am născut în 1988 în Craiova. Am absolvit Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine din cadrul Universităţii Bucureşti. Am participat la Sesiunea internaţională de comunicări “Revis tes origins!-valeurs interculturelles” (2005) desfaşurată sub patronajul Casei Regale din România. În anul 2009 am  urmat cursurile Şcolii de vară din Dubrovnik (Croaţia)  şi am participat la Conferinţa Cercurilor Ştiinţtifice Studenţeşti  din mai 2009,desfăşurată în colaborare cu Colegiul Noua Europă din Bucureşti. În prezent lucrez ca traducător. De asemenea, sunt membră a LSRS Olanda.
  • Andreea Dragnea este licențiată în Artele Spectacolului, la UNATC I. L. Caragiale, unde a învățat arta actorului de la regretatul și iubitul profesor Ion Cojar. A urmat cursuri de PR. Proiectele profesionale includ spectacole de teatru în regia lui Adrian Pintea, Mihaela Sârbu, Radu Popescu, proiecte radio, spectacole de coregrafie, spectacole lectură, spectacole de teatru de improvizație licențiate ITI Canada. Alături de ele sunt colaborări în organizare de evenimente culturale ca Maratonul Teatrului IndependentNoaptea Muzeelor, workshopuri în Franța. A fost voluntar Salvați Copiii.

  • George Grigoriţă este un teolog român născut în 1978 la Galaţi. După studii de teologie şi drept la Universitatea din Bucureşti, a urmat două specializări de Master la aceeaşi universitate (Exegeză şi Hermeneutică Biblică şi Pastoraţie şi Viaţă Liturgică). În iunie 2003 s-a licenţiat în drept canonic la Facultatea de Drept Canonic a Universităţii Pontificale Gregoriene (Roma, Italia). În 2007 a fost admis în programul european inter-universitar de formare doctorală Gratianus, desfăşurat la Paris (Franţa). În iunie 2010 şi-a susţinut teza de doctorat în drept canonic la Universitatea Pontificală Gregoriană, obţinând calificativul Summa cum laude. Beneficiar al unor stagii de studiu şi cercetare la prestigioase centre universitare (Paris şi Strasbourg – Franţa, Munchen şi Regensburg – Germania, Beirut – Liban, Roma, Bologna şi Milano – Italia, Sankt Petersburg – Rusia, etc.), a publicat numeroase studii şi articole de specialitate, printre care şi două volume individuale: Il concetto di Ecclesia sui iuris. Un’indagine storica, giuridica e canonica (Roma, Città Nouva, 2007, 159 pag.) şi L’autonomie ecclésiastique selon la legislation canonique actuelle de l’Eglise orthodoxe et de l’Eglise catholique. Etude canonique comparative (Roma, G&B Press, 2011, 616 pag.). A participat la numeroase congrese, simpozioane şi reuniuni internaţionale ca specialist sau ca reprezentant al Bisericii Ortodoxe Române. În prezent, este secretarul Cancelariei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi predă cursuri de drept canonic la Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justinian Patriarhul” din Universitatea din Bucureşti.
  • Ioana Ivanov a absolvit în 2008 Facultatea de Urbanism a Universității de Arhitectură și Urbanism Ion Mincu din București și ulterior a acumulat experiență în domeniu, colaborând cu companii naționale și internaționale și desfășurând proiecte și cercetare pe teme precum: analiza spațiilor publice din România, planificare strategică pentru dezvoltare urbană, planificare participativă și evenimente urbane. În anul 2010 a absolvit programul de masterat Management Urban pentru Orașe Competitive al aceleiași facultăți. În momentul de față colaborează la elaborarea Conceptului Strategic București 2035 și urmează un internship în cadrul Centrului Român de Politici Europene. Recent a devenit membru fondator al Asociației Urban2020, ce activează în domeniul dezvoltării urbane.  În calitate de urbanist cu o pregătire interdisciplinară, în ceea ce privește domeniul culturii preocupările ei se referă cu precădere la: spațiul public și cultura urbană, participare și responsabilitate socială, efectele globalizării și altor tendințe și fenomene actuale care acționează asupra orașelor românești, clasarea României în clasamentele europene și modalitățile prin care țara noastră, și respectiv centrele urbane, se pot/vor adapta la cerințele europene și își vor crea o imagine internațională.

  • Ioana Moldovan este membru al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru – Secţia Română şi colaborator la Revista 22. Din 2008 este doctorand şi asistent universitar în cadrul Universităţii Naţionale de Artă Teatrală şi Cinematografică “I. L. Caragiale“, tema de studiu fiind “Teatrul într-o societate deschisă“. În noiembrie 2006 a fost unul dintre cei 5 tineri dramaturgi aleşi de The Play Company şi Institutul Cultural Român pentru spectacolul “Romania, Kiss Me!“ alcătuit din şase texte scurte si montat la 59E59 Theatre din New-York. Începând cu septembrie 2006 a lucrat pentru doi ani şi jumătate ca manager cultural la Teatrul ACT, activitate concretizată în trei nominalizări la Premiul UNITER pentru debut în teatru. În martie 2009 a participat la International Visitor Leadership Program al Departamentului de Stat al Statelor Unite ale Americii, iar între august 2010 – iunie 2011 a beneficiat de o bursă Fulbright, ca cercetator, la School of Theater, din cadrul University of Southern California (Los Angeles, SUA).

  • Ramona Păduraru, 25 ani, trainer pe educație non-formală și scriitor de proiecte europene, absolvent al Facultății de Sociologie și Asistență Socială, Universitatea din București, pasionată de înțelegerea societății prin paradigma culturală, fascinată de structurile sociale, în special de cea numită familie, a crescut profesional în cadrul asociației IRSCA Gifted Education unde din 2009 este Director- Departamentul de tineret. În 2007 a consolidat o frumoasă experiență în cultura daneză prin intermediul ERASMUS și din acel moment a început să construiască un proiect dedicat tinerilor: Identitatea mea prin cultură națională. ” În liceu am început să fac turism prin cultură la noi în țară, descoperind România prin obiceiuri, tradiții, creații zonale, iar în facultate am început să cunosc câte ceva din USA, Europa și cultura araba. Mă descopar pe mine, cercetând împrejurimile și văd că în fiecare colț este ceva demn de luat în calcul.”

  • Ruxandra Todosi studiază Artă şi Design (pe coordonate antropologic-culturale) în Nottingham, Marea Britanie. Crede în bine, în mai-bine şi în intersecţiile neîntâmplătoare dintre valoare şi inspiraţie, idealism şi originalitate, dreptate şi consecvenţă. Caută o Romanie nouă, unde a fi tânăr înseamnă a fi luminos şi împlinit, unde excepţiile devin reguli şi unde funcţionarii publici zâmbesc. Speră ca generaţia ei să fie cea care o va găsi.

  • Loredana Stan s-a nascut in Craiova in anul 1987. Licentiata in Stiinte Politice de la Universitatea din Craiova. Actualmente asistenta de cercetare la think tank-ul Fundatia IDEAS para el Progreso din Madrid, Spania, in Aria de Imigratie, si studenta a masterului de Studii Interdisciplinare de Gen, al Institutului de Studii ale Femeii, Facultatea de Filosofie, Universitatea Autonoma din Madrid. Este absolventa a masterului de Democratie si Guvern al Facultatii de Drept a aceleiasi universitati. A realizat un stagiu Erasmus la Facultatea de Drept a Universatii Autonoma din Madrid si in cadrul Ambasadei Romaniei in Spania. A obtinut, de asemenea, a doua mentiune si locul 5 la Olimpiada Nationala de Sociologie celebrata la Oradea in anul 2006.

  • Rebecca Luiza Stelea este licențiată în Literatură Franceză și Studii de Film la University College London (2007-2011) din Marea Britanie.  A studiat și Lettres Modernes la Universitatea Sorbona – Paris IV (2010). În prezent esta studentă la Master în Film Studies la UCL. S-a implicat în programe de educație și dezvoltare rurală în 2010 prin crearea unor cursuri de limbi si culturi străine în mediul rural precum și în diverse programe umanitare. La momentul de față este reprezentantul Badoo România și lucrează în cadrul rețelei sociale cu sediul în Marea Britanie.

Suport

  • Dragoș Preda deține o diplomă de Licence, una de Maîtrise şi una de Master 2, în cadrul Facultății de Științe Politice şi a celei de Istorie a Universității Paris 1 Panthéon-Sorbonne (2003-2006). A primit Premiul de Excelenta al Forumului Multicultural pentru Dezvoltare Durabila la Paris pentru rolul sau în promovarea educaţiei, a valorilor responsabilităţii sociale şi ale democraţiei. Este vice-preşedinte relaţii externe al LSRS, implicat în activitatea a numeroase organizaţii non-guvernamentale, cât şi sustinator, iniţiator şi membru al numeroase programe din domeniul educaţiei şi relaţiilor internaţionale: Clasic e fantastic, IRSCA Gifted Education, Clubul pentru Romania, Clubul Roman pentru Relatii Externe Diplomatie si Afaceri Europene (CRREDAE), Forumului Educatiei, Alianta Civilizatiilor – Romania, Clubul Studentilor Diplomati (ASER) etc.

  • Andreea-Ema Stoian (03.03.1986) este masterand la Beijing Film Academy China, specializarea Regie de film. A absolvit Colegiul Național ”Gh. Roșca Codreanu” din Bârlad (2005), Facultatea de Cinematografie și Televiziune (2009) și Colegiul Național de Apărare (2010). Din 2009, este masterand la Facultatea de Comunicare și Relații Publice din cadru SNSPA București, master pe care îl va finaliza după revenirea în România în 2014. Indemnată de curiozitatea de a afla cât mai multe despre schimbările care survin pe plan mondial, atât în domeniul cinematografiei, cât și la nivelul valorilor care definesc în prezent întreaga lume, destinul a facut ca Ema să îşi continue studiile în China. Ea crede cu tărie că acum, mai mult ca oricând, există o nevoie imperioasă de a ne face cunoscute valorile naționale și de a ramane uniți în idealul nostru. Consideră că LSRS reprezintă cadrul ideal sub egida căruia tinerii vor putea deveni o voce incontestabilă în promovarea valorilor culturale românești, dar și o oportunitate de a ne achita de responsabilitatea pe care o avem fața de poporul nostru drag, dându-ne ambiție, curaj și putere să ne continuăm visul.