Identitate Nationala

De peste o sută cincizeci de ani, principalul subiect de dezbatere intelectuală la români este identitatea națională. “Specificul național” rămâne una dintre temele esențiale după care se poate ordona o intreaga istorie intelec­tuală și politică autohtonă. De la culegerile de folclor pașoptiste până la dezbaterile televizate ale secolului XXI, numitorul comun este dat de atracția intero­ga­ții­lor identitare. Odată cu revoluţia din 1989, faţada comunismului a căzut, împreună cu valorile false pe care le promova. Problema care se pune, mai ales pentru generația noastră, este în ce direcţie se orientează noile valori, reprezentarea socială şi a identităţii noastre ca popor – valorizarea sau devalorizarea acesteia. În perioada actuală se înregistrează de fapt o criză de valori la nivel macro şi microsocial, care se răsfrînge şi asupra identităţii colective a românilor. Poate ca unii dintre noi ne-am făcut iluzii că, după integrarea noastră cu acte în regulă la 1 ianuarie, 2007, Romania va deveni ca prin minune o țară autentic euro­peană, îmbibată de spirit european si de valori europene. Așteptat cu speranță nai­vă, miracolul nu s-a produs iar contramoralitatea insipidă şi egoismul individual domină, sunt încurajate, sprijinite şi promovate în continuu. Presiunea constantă la care este supusă România şi românii din toate punctele de vedere: economic, politic, social, ideologic, pot încuraja în mintea noastră uitare, superficialitate, ignoranţă. Grupul RO dorește să stabilească importanța identității noastre naționale în contextul globalizării accelerate, dar și principalele dimensiuni ale românismului contemporan şi a valorilor naţionale autentice.

Agenda

Tema Generală: Elaborarea unei strategii de restabilire a echilibrului valorilor autentice romanesti pentru a dinamiza procesul de redobândire şi conştientizare a identităţii noastre naționale şi a consolidării bazelelor societății româneşti, care în ultimii ani pierde teren în faţa valorilor consumeriste. Acest proces nu se poate realiza decât într-o Românie democratică, care garantează drepturile și libertățile tuturor cetățenilor ei.

Strategiile se doresc a fi deasemenea soluţii pe termen mediu şi lung în procesul de renaştere naţională şi promovare a valorilor cetățenilor României. Întrebarea esențială rămâne: care este sensul identității naționale într-o lume globală, sau ce înseamnă astăzi românismul integrat în universalitate?

Domenii de discuţii

    • Limba Română – emblema românismului şi a ideilor culturale românești
      • Ţinuta lingvistică şi estetica asigură prestanţă intelectuală.
      • Liantul indispensabil al românilor de pretutindeni.
      • Mari poeţi şi scriitori.
    • Credința
      • Importanța ortodoxiei, dar și a alor religii, în istoria României.
      • Mari duhovnici şi învăţăturile lor.
      • Rezistenţă şi represiune în România comunistă.
      • Rolul Bisericii în viaţa familiei româneşti şi în viitorul specificului naţional.
      • Diversitate religioasă și integrare culturală și socială.
    • Istoria:
      • Arborele genealogic al naţiunii române.
      • Strămoşii – părinţii naţiunii.
      • Identitate teritorială.
      • Valoarea culturii dacice și influențele Imperiului Roman.
      • Valoarea bogăţiei arheologice (e.g.: Sarmizegetusa Regia, Placuţele de la Sinaia, Tezaurul României)
      • Repere: razboiul pentru Independenţă, Marea Unire de la 1918, Revoluţia 1989.
      • Valoarea luptei înaintaşilor noştri pentru păstrarea identităţii naţionale (e.g. Avram Iancu, Stefan cel Mare, Constantin Brâncoveanu etc.).
    • Contextul actual:
      • România – membru al Uniunii Europene – legături spre vest și est, interacțiuni, relații bilaterale și multilaterale.
      • Reabilitarea termenului de patriotism în contextul unui sistem democratic modern, adaptat secolului XXI.
      • Diferențierea între sentimentul de patriotism — prezență constantă și consistentă în majoritatea țărilor dezvoltate (SUA, Franța, Marea Britanie, Japonia etc.) — și fenomenul periculos al naționalismului extremist sau totalitar, responsabil de erodarea valorilor românești în special pe timpul dictaturii comuniste.

Mândria şi conştiinţa naţională se manifestă în obiceiuri şi tradiţii, în portul şi arta populară, în culorile naţionale, în conduita armatei române ca apărătoare a țării noastre, în muzica marilor compozitori români precum şi în cea traditională, în operele marilor scriitori şi poeţi ai poporului nostru, în toate inovaţiile stiinţifice ale cercetătorilor români renumiţi pe plan mondial.

Astfel apar o serie de întrebări care în contextul actual necesită răspunsuri urgente:

  1. Care este RESPONSABILITATEA generaţiei noastre?
  2. Care este rolul generatiei noastre pe scena istoriei Romaniei?
  3. Cum se poate realiza solidaritatea tinerilor români—atat de acasa cat si de peste hotare—in jurul unor valori comune si obiective de interes national?
  4. Cum poate ajuta intarirea valorilor naționale la conturarea unei viziuni de dezvoltare  pe baza problemelor si solutiilor identificate in cadrul Forumului Romania Juna?
  5. Care sunt contribuțiile concrete—atât la nivel de elite intelectuale cat si la nivel al populatiei—pe care le poate aduce generatia noastră la dezvoltarea Romaniei?
  6. Care sunt domeniile in care tinerii romani ar putea avea o contributie majora in consolidarea interesului national?
  7. Care este perceptia tinerelor elite romanesti asupra identitatii nationale? Cum pot fi valorificate perceptiile pozitive, diversitatea, principiile democratice și ale Statului de Drept, și cum pot fi combatute scepticismul si apatia; ignoranța și superficialitatea; extremismul și populismul?
  8. În ce cadru ar trebui continuate discutiile pornite cu ocazia Forumului Romania Juna?
  9. Unde și in ce formula va avea loc urmatorul Forum Romania Juna?
  10. Cum ar putea fi imbunatatit Forumul Romania Juna pentru un si mai mare impact asupra dezvoltarii pe termen scurt, mediu si lung al Romaniei?
  11. Ce alte domenii de importanta nationala ar trebui adresate pe viitor?

Fiecare prezentare sau intervenţie a experţilor prezenţi va urmări aceeași structură:

    • alegerea 1-2 probleme principale din unul din domeniile de mai sus.
    • identificarea obstacolelor şi problemelor în contextul actual.
    • propunerea unor soluții (realiste) pe termen mediu şi lung.
    • estimarea (bazată pe experiența personală) a fezabilității lor.

Rolul moderatorilor este aceala de a sintetiza ideile discutate şi de a canaliza dezbaterile. Concluziile vor duce, sperăm, la crearea unui document care să conţină un plan de restabilire a echilibrului valorilor noastre ca popor,  pentru viitorul României şi a românilor de pretutindeni.

Moderatori

  • Vlad Barbu s-a născut la Piatra-Neamţ în anul 1958. Părinţii sunt amândoi arhitecţi: Romeo Ioan şi Natalia. Absolvă liceul de arte din Timişoara ce se afla în acea perioadă sub conducerea grupului Sigma: Cotoşman, Berthalan, Flondor, Neagu şi Ţulcan. Absolvă facultatea de arhitectură la Bucuresti având şansa să-i aibe profesori pe dl. Dâmboianu, dl Alifanti, dl Sandu-Alexandru şi la diplomă pe d-na Doina Cristea. Împreună cu colegii: 1984 redeschide revista studenţilor arhitecţi după o tăcere de 12 ani “Buletin A –foaie pentru minte, inimă şi arhitectură” 1990 fondează şi devine membru în consiliul de conducere, Uniunea Arhitecţilor din România în varianta “liberă“. 1990 – fondează şi devine preşedinte al “Asociaţiei studenţilor şi absolvenţilor din institutele de artă din Bucureşti, ART”; 2001 fondează şi devine membru în consiliul de conducere al filialei Bucuresti – Ordinul Arhitectilor din Romania; 2011 fondează  “b-arh , studio de cercetări neconvenţionale“ arhitectură, urbanism, amenajări de interior, proiect de obiect, grafic-design, 2 filme de arhitectură, lucrare la expoziţia “stare fară titlu” Timişoara, balul arhitecţilor din 2000 a doua transmisie broadcast din ţară, o televiziune ad-hoc pentru Piaţa Univesităţii în 1990, organizat sau/şi amenajat  expoziţii, tabere de încercări plastice, participat la tabăra de antropologie  Cosevita 2004. . . bunicul tatălui său făcea clopote.

  • Gabriela Istrate este profesor de istorie, doctorand în management şi  director al Liceului de Arte “Bălaşa Doamna” din Târgovişte. Experienţa valoroasă şi  performanţele obţinute în managementul educaţional i-au conferit statutul de profesor metodist, mentor/formator pentru  învăţământul preuniversitar şi numeroase distincţii:  Ordinului „Meritul pentru învăţământ”,  în grad de Cavaler – 2004 (Preşedinţia României), Profesorul anului – 2005, (Organizaţia Junior Achievement România); Directorul anului – 2006 (Ministerul Educaţiei). Membru al unor organizaţii ştiinţifice sau profesionale naţionale sau internaţionale: Cedimes  (Centre d’Etudes du Developpment et des Mouvements Economiques et Sociaux); Corpul Managerilor din Educaţie; Rotary Club Internaţional, doamna Gabriela Istrate manifestă preocupări constante pentru îmbogăţirea teoriei şi practicii manageriale prin publicarea unor articole şi studii de specialitate: “Descentralisation and trust in management” ; “Le management du changement dans l’ education. Pressent et perspectives”; “Strategies de developpement des ressources humaines en gestion de l’education”. Interesul pentru afirmarea identităţii naţionale este dovedit prin elaborarea studiului “Patriotismul, un sentiment desuet?” şi implicarea în proiecte europene cu o tematică multiculturală: “Memorie şi istorie în sculptura monumentală europeană”, “Legendele oraşului meu” sau “Cultură fără frontiere”.

  • Mihail Neamţu (n. 1978) este istoric al ideilor şi eseist. Doctor al Universităţii din Londra, cu studii universitare şi postuniversitare la Cluj-Napoca, München, Durham, Bucureşti şi Washington D.C. Din luna martie 2010, este director ştiinţific al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Membru fondator al Fundaţiei Creştin-Democrate şi membru în consiliul academic al Institutului de Studii Populare. Activ participant în dezbaterile publice din România (Contributors.Ro, Madame Blogary, Foreign-Policy, etc). Cărţi de autor: Zeitgeist. Tipare culturale şi conflicte ideologice (2010); Povara libertăţii. Antiteze, paradigme şi biografii moderne (2009); Verbul ca fotografie. Dizidenţe culturale şi comentarii politice (2009); Elegii conservatoare. Reflecţii est-europene despre religie şi societate (2009); Bufniţa din dărâmături. Insomnii teologice în România post-comunistă (2008; 2005); Gramatica Ortodoxiei. Tradiţia după modernitate (2007). Împreună cu Bogdan Tătaru-Cazaban, a co-editat Memory, Humanity, and Meaning. Essays in Honor of Andrei Pleşu’s 60th Anniversary, Offered by NEC Alumni & Friends (2009); O filozofie a intervalului. In honorem Andrei Pleşu (2009). A publicat studii, articole şi recenzii în volume colective şi reviste ştiinţifice din ţară şi străinătate.
  • Prof. univ. Dr. Dumitru PREDA, Ambasador. Șef de promoţie – Facultatea de Istorie, Bucureşti; Doctor în Istorie; Alumni Fulbright, Georgetown University. Cercetator ştiinţific la Centrul de Studii şi Cercetări de Istorie şi Teorie Militară , Bucureşti. Din 1997, diplomat în Ministerul Afacerilor Externe: Director al Direcţiei Arhivelor Diplomatice. Director al Direcţiei pentru Originarii din România. Delegat permanent adjunct al României pe lângă UNESCO-Paris. Diploma de merit a Ministerului Afacerilor Externe pentru „contribuţie de excepţie la activitatea diplomatică a României”. Profesor universitar de istorie şi ştiinţe politice. Membru al Biroului Comisiei de Istorie a Relaţiilor Internaţionale, membru al Comitetului de Bibliografie al Comisiei Internaţionale de Istorie Militară. Vicepreşedinte al Ligii Culturale pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni. Autor, co-autor şi editor/coordonator a peste 50 volume şi 160 studii şi articole publicate în România şi alte 10 ţări. Premiul “Mihail Kogălniceanu” pentru Istorie al Academiei Române (1994), Marele Premiu al “Revistei de Istorie Militară” (1992, 1994, 1996), Premiul “N. Iorga” (1998), Premiul “Dimitrie Onciul” (1999), Premiul special (2002) şi Premiul „Grigore Gafencu” (2009, 2010) ale Fundaţiei „Magazin Istoric”.

Experti

  • Alin Valentin Angheluţă a absolvit Facultatea de Marketing din cadrul ASE Bucureşti. A fost activ în Senatul Studenţesc şi Econosofia, a primit bursa “Mihail Manoilescu” şi titlul de “Studentul Anului în Economie”. Este asistent în cadrul Catedrei de Marketing din ASE Bucureşti şi urmează să susţină public teza de doctorat, intitulată “Strategii de marcă pentru destinaţia turistică România, în contextul procesului de construire a mărcii de Ţară”. A prezentat lucrări la conferinţe internaţionale, a publicat articole în reviste academice şi a participat la câteva proiecte de cercetare. Iniţiator al unei afaceri in domeniul marketingului, Alin crede în dezvoltarea României datorită spiritului întreprinzător. Este voluntar în cadrul JCI Bucureşti, fiind vicepreşedinte al JCI România şi Senator JCI. (Junior Chamber International este una din cele mai mari organizaţii non-guvernamentale internaţionale, reunind 200 000 de tineri din peste 100 de ţări, uniţi de ideea că este nevoie de implicarea tinerilor pentru a genera schimbări pozitive în societate).
  • Elena-Daniela Bacheș
  • Elena este studentă la Universitatea din București, unde face un Master pe Relații Internaționale – Facultatea de Științe Politice și o licență în Drept – Facultatea de Drept. Specializare sa principală sunt relațiile internaționale, iar specializarea secundară sunt studiile de securitate. Interesele sale în domeniul cercetării se află la intersecția cooperării politice cu securitatea internațională, preocupând-o în special rolul asistenței pentru dezvoltare în cadrul politicilor de securitate, conflictele etnice, evoluția mecanismelor de integrare în promovarea stabilității și cooperarea inter-statală în domeniul energiei. Este membră a Global Romanian Society for Young Professionals. Ii plac călătoriile, literatura și dorește să se implice în proiecte educaționale.

  • Monahul Ieremia (Ioan Berbec) S-a născut în 1978 la Constanța. A absolvit Colegiul Național „Mircea cel Bătrân” din Constanța în 1997 și Facultatea de Matematică din București în 2001. Între anii 2002 și 2007 a fost doctorand la University of California at Berkeley, de unde a obținut titlul de doctor în matematică. În noiembrie 2007 s-a închinoviat la Mănăstirea Putna, unde a fost tuns în monahism în anul 2009. În prezent este student în anul trei la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iași. Consideră că înaintașii noștri, de-a lungul secolelor, au dezvoltat unul dintre cele mai frumoase și mai armonioase moduri de a-L trăi simplu și smerit pe Dumnezeu. Preocuparea lui principală este aceea de a deprinde acest meșteșug. Vede Grupul de Expertiză „Identitatea Națională” ca pe un releu în timp cu scopul de a prelua semnalul de la înaintași, de a-l actualiza și îmbogăți cu experiența generației noastre și de a-l emite spre viitor pentru a ne servi nouă înșine și generațiilor care vor veni după noi drept călăuză într-un viitor care nu se anunță a fi unul liniștit pentru poporul nostru.

  • Codruţ Constantinescu este istoric, scriitor şi consilier pentru afaceri europene în cadrul Prefecturii Prahova. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi a urmat un masterat în cadrul Institutului European al Universităţii din Geneva. A publicat patru volume Hai-hui prin Occident (2004) Studii irlandeze (2006) Enervări sau despre bucuria de a trăi în România (2007- cu Mirel Banica) şi A trăi pentru a citi (2008). În pregatire, la Editura Vremea se află volumul În labirint sunt umbre şi lumini. A publicat articole în numeroase publicaţii din România printre care enumerăm: Dilema Veche, Revista 22, Observator cultural, Timpul, Lumea, Cuvântul, Eurocom etc. Câştigătorul secţiunii Politică externă şi afaceri europene a celei de-a X-a editii a concursului “Tânărul Jurnalist al Anului” organizat de către Freedom House Romania şi Edipresse AS România. (12.06.2008) Argument: Pentru originalitatea abordării, umorul descrierii şi accesibilitatea scriiturii.

  • Daniel Patrick Danilevici a debutat în presa scrisă la vîrsta de 17 ani la un cotidian din judeţul Suceava şi pe acest drum a continuat încă vreo patru ani, schimbînd publicaţii şi trecînd succesiv de la munca de teren la cea de redactor al Departamentului Politic. Profesor de Limba Engleză şi de Limbă şi Literatură Română, preda deasemenea Estetica, Istoria Artei şi Istoria Teatrului. Studii: trei ani la Bucureşti: Colegiul Waldorf, trei ani Facultatea de Litere Suceava, apoi Diplomă de Master în Semiotica Limbajului în Mass-Media şi Publicitate. Din 2003 lucreaza doar în domeniul comunicării dezvoltînd strategii de comunicare online şi relaţii publice în cadrul propriei firme de PR (www.adpedia.ro). Ultimii trei ani şi jumătate i-a dăruit Centrului pentru Copii Dispăruţi şi Exploataţi Sexual (www.copiidisparuti.ro) ca Director de Comunicare al acestuia, unde a derulat campanii naţionale în parteneriat cu Microsoft România, Inspectoratul General al Poliţiei, UNICEF, etc., vorbind societăţii civile despre fenomenul dispariţiilor de copii din România. Pasionat de grafică este unul dintre cei doi experţi atestaţi din România în îmbătrînirea digitală facială a copiilor dispăruţi, expertiză pe care a obţinut-o în Statele Unite la Universitatea Florida de Sud.
  • Marcela Ghiulbenghian, născută în Buzău, în anul 1945. A absolvit: Şcoala Tehnică de Arhitectură şi Construcţia Oraşelor, Facultatea de Economia Producţiei – ASE Bucureşti, curs postuniversitar absolvit la Facultatea de Calcul Economic şi Cibernetică Economică din Bucureşti “Proiectarea şi organizarea sistemului informaţional”. Înainte de revoluţia din 1989 a lucrat la diverse inteprinderi de stat, centrală, minister. În 1993 a iniţiat şi realizat împreună cu un grup de oameni de afaceri primul top al firmelor pe ţară ca preşedinte pe Bucureşti al CNIMMR (Consiliul Naţional al Intreprinderilor Mici şi Mijlocii din România). În 1994 a înfiinţat Fundaţia “Tezaurul Sacru al Religiilor” un forum de dialog permanent între reprezentanţii religiilor din toata lumea. Din 1994, împreună cu preot Prof. Dr. Stan I. Alexandru a înfiinţat Asociaţia pentru Pacea Religiilor din România – A.P.A.R. Asociaţia este afiliată la WCRP – organizaţie mondială de cooperare a religiilor pentru pace. Pentru activitatea managerială a obţinut la Madrid – The Quality Summit Award – Business Initiative Directions în 2001. A primit numeroase distincţii şi recunoasteri internaţionale pentru activitatea de convergenţă spirituală, pentru implicarea în încurajarea şi educarea semenilor, pentru activităţile de pionierat intreprinse şi a bunei comunicări. 

 

  • Ana-Maria Lebadă este absolventă a Facultăţii de Comunicare şi Relaţii Publice din cadrul Şcolii Naţionale de Ştiinţe Politice şi Administrative (Bucureşti) şi a fost admisă recent la master în antropologie socioculturală la Columbia University (New York), unde plănuieşte să analizeze problema identităţii naţionale în contextul globalizării, concentrându-se asupra mutaţiilor apărute din cauza fenomenului migraţiei şi al fluidităţii graniţelor. Are studii în sociologie şi psihologie aplicată (Katholieke Hogeschool Zuid-West-Vlaanderen, Belgia, bursă Erasmus) şi a participat la numeroase proiecte şi conferinţe naţionale şi internaţionale (în Franţa, Olanda, Belgia şi Turcia). Un foarte mare impact asupra evoluţiei intereselor sale de cercetare l-a avut programul intensiv “A Better Tomorrow” (2009), organizat de Uniunea Europeană şi găzduit de Universitatea Windesheim (Zwolle, Olanda). În cadrul programului, împreună cu echipele delegate de cinci ţări (Belgia, Olanda, Finlanda, Lituania şi Polonia), a dezbătut subiecte ca migraţia, identitatea naţională, participarea civică, interculturalismul, coeziunea socială, cetăţenia şi globalizarea, identificând şi analizând probleme şi lucrând împreună pentru a găsi soluţii. Consideră că problema identitară (naţională) devine treptat o prioritate pentru cetăţeni, deoarece doar prin intermediul acestei identităţi locale reuşesc ei să se raporteze la un mediu global marcat de incertitudine, aflat în continuă mişcare şi schimbare.

  • Alin Mureşan este expert al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc. Absolvent al Facultăţii de Jurnalistică din Cluj Napoca (2006) şi masterand al Facultăţii de Istorie din Bucureşti, a scris şi editat mai multe volume despre represiunea din perioada comunistă: Piteşti. Cronica unei sinucideri asistate (2007; 2010); Casa terorii (2010), Experienţe carcerale în România comunistă, vol. I-V (2007-2011). Este scenaristul şi producătorului filmului „Demascarea” (2011, regia Nicolae Mărgineanu), iniţiatorul şi coordonatorul site-ului www.fenomenulpitesti.ro.

 


  • Ionuț Trandafirescu este argeșean, absolvent al Universității din Pitești, specializarea Inginerie Economică Industrială. A pus bazele Editurii FILOS și este Secretar General al Fundației Sfinții Închisorilor din Pitești. Face parte din echipa redacțională a revistei OrthoGraffiti și este coordonatorul proiectului internațional de fotografie Orthphoto în România. Membru în echipa www.fenomenulpitesti.ro. A câștigat diverse premii pentru grafică și desen.  Consideră că: „O țară fără memorie este o țară supusă eșecului istoric. De aceea recursul la memorie este vital pentru țara noastră. Recunoașterea suferinței și rezistenței din timpul represiunii comuniste, spre exemplu, are o încărcătura fantastică în plan internațional, România fiind un exemplu în acest sens.”

  • Alina Turcitu s-a născut în 1981 şi este reporter special la Jurnalul Naţional. A absolvit Facultatea de Jurnalism a Universităţii Lucian Blaga, Sibiu, iar în presă lucrează din 2004. A activat, iniţial, la ziarul Adevărul (vechi), iar apoi, timp de şase ani, la ziarul Gândul. Aici s-a specializat în reportaj, în probleme sociale şi a publicat articole preluate ulterior de presa străină. A primit două nominalizări la premiile Clubului Român de Presă, secţiunea reportaj, şi un premiu special al UE în România („Pentru diversitate. Împotriva discriminării”) cu articolul “Ţigancă pentru o zi”. S-a implicat în campanii de promovare a cercetătorilor români, a „creierelor” autohtone („România are şansă” – în ziarul Gândul), dar şi a românilor cu fapte excepţionale („Eroi printre noi”, Gândul).

  • Monahul Anania (Adrian Vatamanu) S-a născut în anul 1981 la Constanța. În anul 2005 a absolvit Facultatea de Automatizări și Calculatoare din cadrul Politehnicii din București. În perioada studenției a făcut parte din Asociația Studenților Creștini Ortodocși Români, al cărei președinte a fost pentru doi ani. A intrat în viața monahală la Mănăstirea Putna, fiind tuns în monahism în primăvara lui 2007. În prezent este student în anul trei la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iași. Pe lângă alte ascultări mănăstirești, în anii din urmă s-a ocupat de crearea și întreținerea site-urilor mănăstirii (putna.ro, stefancelmare.ro) și de editarea revistei anuale „Cuvinte către tineri” (http://putna.ro/Reviste-s7-ss3.php). S-a dedicat trăirii spiritualității românești și promovării valorilor culturale şi naţionale româneşti prin indermediul internet-ului, radio-ului şi presei scrise.

  • Marius Văcărelu s-a născut în Prahova, în anul 1980. Finalizează studiile universitare de licenţă în Bucureşti (ştiinţe juridice) în 2003. Urmează studii postuniversitare de masterat şi doctorat în Bucureşti în domeniul ştiinţelor administrative şi al geopoliticii. A efectuat stagii de documentare în domeniul dreptului public la prestigioase universităţi europene (Oxford, Cambridge, Pantheon Sorbonne, Viena), precum şi la institute de cercetare (Berlin, Paris). Teza sa de doctorat tratează relaţia dintre administraţia publică şi toate formele dreptului de proprietate. Este coautor sau coordonator a opt şi autor unic a peste 60 de articole de specialitate publicate în reviste de specialitate sau susţinute la conferinţe internaţionale în Marea Britanie, Franţa, Cehia, Polonia, Rusia, România.

Suport

  • Avătămăniţei Alina Mihaela s-a născut la Iaşi în 1989. A absolvit Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, specializarea Marketing din cadrul Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. A activat în mediul non-guvernamental din România fiind voluntar, coordonator de proiect şi, ulterior, vicepreşedinte în organizaţia internaţională de tineri AIESEC, filiala Iaşi. În prezent face parte din grupul de iniţiativă pentru crearea Fundaţiei Comunitare Iaşi. Crede în puterea oamenilor care au valori şi principii solide şi consideră că o identitate bine definită, atât individuală, cât şi de ţară, stă la baza dezvoltării.

  • Radu Beleca s-a născut în Rădauţi, Bucovina în 1983. Absolvent cu rezultate de excepție al Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca în 2007 unde s-a specializat în Inginerie Medicală, a obținut Masteratul în Inginerie Electrică şi Mecanica Fluidelor la Universitatea Poitiers, Franța în 2008. În prezent îşi finalizează studiile doctorale în Inginerie Electronică şi Calculatoare la Universitatea Brunel, Londra, Marea Britanie. A obţinut numeroase premii, distincţii şi burse naţionale, internaţionale şi din mediul privat, a publicat peste 30 de articole în jurnale şi conferinţe ştiinţifice din lumea întreagă. Este membru în prestigioase societăţi ştiinţifice internaţionale şi în diverse comitete pentru inovaţie ştiinţifică şi cooperare internaţională.

  • Daniel Cantoreanu s-a născut la Piatra-Neamț, județul Neamț în 1989. La momentul actual este student atât la Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, specializarea Informatică-Economică din cadrul Academiei de Studii Economice București cât și la Facultatea de Matematică și Informatică, specializarea Informatică din cadrul Universității București. Activează de aproape 2 ani în mediul non-guvernamental din România, fiind membru și apoi director al Departamentului de IT din cadrul Sindicatului Studenților din Cibernetică (SiSC). Încă din mediul liceal s-a implicat în diverse proiecte și s-a remarcat la numeroase concursuri și olimpiade. Deși este student la facultăți de profil real, consideră cultura și istoria ca fiind domenii de maximă importanță deoarece ele definesc omul și sunt ceea ce îl fac superior și îl ridică la culmi înalte.